Sătucul din Spania cu doar 89 de locuitori care a transformat blestemul „vrăjitoarelor” în bani

23 Aug. 2021, 09:42
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
23 Aug. 2021, 09:42 // Au Bani //  MD Bani

Sătucul spaniol Trasmoz este cunoscut pentru trecutul său cu tehnici vrăjitorești. Acum, aceasta a devenit o sursă de câștig, întrucât tot mai mulți turiști vizitează atracțiile sale legate de vrăjitorie, scrie The Guardian.

Trasmoz este un simplu sătuc din provincia Zaragoza, Aragon, din Spania, cu o populație de doar 89 de locuitori, conform datelor din 2018.

Sătucul situat la poalele munților din partea de nord a Spaniei întâmpină sute de turiști în fiecare an. Trasmoz este unicul sat excomunicat și blestemat din Spania, lucru care atrage numeroși turiști.

Farmecul acestuia nu este legat de castelul său pe jumătate în ruină sau de decorul montan superb, ci mai degrabă de o curiozitate istorică unicată și bizară.

„Până acum, faptul că am fost excomunicați și blestemați nu a fost rău pentru noi”, a declarat Lola Ruiz Diaz, una dintre cei circa 47 de persoane care locuiesc pe tot parcursul întregului an în Trasmoz, aflat undeva la 80 de kilometri nord-vest de orașul Zaragoza. „S-a dovedit a fi în favoarea noastră”.

Povestea sătucului este neobișnuită și poate fi urmărită cu peste 700 de ani în urmă. La vremea respectivă, Trasmoz era un sat prosper de creștini, evrei și arabi, care avea un adversar înfricoșător în mănăstirea Veruela din imediata apropiere, scrie Aleph News.

În 1252, un conflict între cele două tabere cu privire la dreptul țăranilor de a tăia copaci a atins un punct culminant, ceea ce l-a determinat pe starețul mănăstirii să solicite excomunicarea satului Trasmoz din partea bisericii catolice. „Am putea spune că a fost un acces de furie”, a spus Ruiz.

Al doilea eveniment culminant a apărut peste 250 de ani mai târziu, de această dată pentru a avea acces la râurile din zona adiacentă a munților Moncayo. Călugării au ripostat după ce stăpânii pământului au trecut de partea satului.

Starețul a lansat un blestem din Psalmi împotriva lui Trasmoz cu autorizația papei de la acea vreme, Iulius al II-lea. După cum povestește Ruiz, populația a respins blestemul și traiul a decurs ca de obicei. „După părerea mea, locuitorii din Trasmoz nu au luat în serios toate acțiunile mănăstirii împotriva lor, deoarece erau obișnuiți cu ele”, a mai adăugat Lola Ruiz Diaz.

Ultima vrăjitoare din Trasmoz

Notorietatea a fost instaurată. Trasmoz a dobândit o reputație de sătuc al vrajitoriei, cu efecte îngrozitoare uneori. Joaquina Bona Sánchez, denumită și Ta Casca, a devenit ultima localnică care a fost acuzată de vrăjitorie și a fost aruncată într-o prăpastie abruptă în 1860, după ce a fost considerată vinovată de o succesiune de decese în comunitate.

„Ne-am gândit, pentru ce este cunoscută Trasmoz?”, a spus Ruiz. Și răspunsul a fost prompt, „vrăjitoare”.

Din acel moment, locuitorii micului sătuc trăiesc doar din asta. Așa s-a înființat Feria de Brujería – sau sărbătoarea vrăjitoriei – un festival anual, cu citire de cărți de tarot, cu loțiuni realizate din plante locale și care se finalizează cu încununarea unui sătean ca „vrăjitoare” a anului. „Este o modalitate de a recupera legătura satului cu vrăjitoarele, recuperând în același timp persecuția la care au fost supuse aceste femei”, a menționat Ruiz.

În pofida faptului că sătucul este încă excomunicat de către Biserica Catolică, locuitorii nu au nici o dorință de a-l mai vizita pe Papa pentru a verifica dacă poate fi ridicată excomunicarea sau blestemul. A afirmat Jesús Andia, primarul din Trasmoz: „Nu avem în vedere acest lucru și nici nu o vom face”. „Să scăpăm de el acum ar fi ca și cum am șterge trecutul – nu cred că generațiile viitoare ne-ar ierta”.

 

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!