Schiatul în Austria va fi mai scump la iarnă. Ce prețuri ne așteaptă

Preţurile pentru instalaţiile de transport pe cablu în unele staţiuni de ski din Austria vor fi cu peste 10% mai mari la iarnă din cauza crizei energetice, informează DPA.

În mai multe regiuni din Austria, reprezentanţii companiilor de transport pe cablu se aşteaptă la o majorare, în medie, a preţurilor de aproximativ 8% înainte de începutul sezonului de schi, arată rezultatele unui sondaj publicat marţi de agenţia de presă.

Franz Hörl de la Camera de Comerţ a Austriei a subliniat faptul că această creştere este în realitate mai mică decât rata actuală a inflaţiei. În luna septembrie, preţurile de consum în Austria au fost cu 10,5% mai mari decât în luna septembrie a anului trecut.

În staţiunea St. Anton din Tyrol, cel mai mare domeniu schiabil din Austria, biletul pentru o zi va costa acum 67 de euro în loc de 61 de euro. În provincia Salzburg, preţul biletelor practicate de marile staţiuni de schi vor creşte cu 6,5% până la 11%.

„După doi ani de pandemie, actualele costuri la energie sunt următoarea provocare pentru staţiunile de schi”, spune Helmut Holzinger, directorul operatorului de transport pe cablu Hinterstoder and Wurzeralm (HiWu).

Cu toate acestea, Holzinger a subliniat că aceste costuri mai mari „nu vor fi transferate în totalitate pe seama clienţilor”. Biletele în acest sezon vor fi cu 8% mai scumpe.

De asemenea, operatorii instalaţiilor de transport pe cablu vor să facă economii la electricitate, de exemplu prin reducerea vitezei de rulare de la 5-6 metri pe secundă până la 4-4,5 metri pe secundă. Cu toate acestea, Franz Hörl a recunoscut că va fi dificil să fie implementate aceste măsuri fără a afecta experienţa turiştilor. Hörl a menţionat posibilitatea de a opri încălzirea scaunelor sau de restricţionarea schitului pe timpul nopţii ca măsuri necesare pe care operatorii vor avea dificultăţi în a le implementa.

#schi #austria #scumpire #bilete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Depozitele noi atrase la termen au totalizat 3,57 miliarde lei în noiembrie 2025, înregistrând o scădere abruptă de 20,3% față de luna precedentă, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei.

Depozitele în moneda națională au reprezentat 74,8% din total, însumând 2,67 miliarde lei, în descreștere cu 14,7% față de octombrie. Mult mai accentuată a fost reducerea depozitelor în valută, care au coborât la 900,4 milioane lei, cu 33,3% mai puțin față de luna precedentă.

În pofida acestei contracții, dobânzile au continuat să crească. Rata medie nominală la depozitele noi în lei s-a majorat cu 0,13 puncte procentuale, până la 5,11%, iar rata medie la depozitele în valută a urcat cu 0,11 p.p., la 1,34%.

Din punct de vedere al maturităților, cele mai atractive au rămas depozitele cu termen de 2–5 ani, care au concentrat 45,7% din total, urmate de cele pe 6–12 luni, cu o pondere de 22,6%.

Depozitele constituite de persoanele fizice au însumat 2,70 miliarde lei, în scădere cu 10,9% față de luna octombrie. Cele mai solicitate au fost depozitele pe 2–5 ani ( 45,8% ) și pe 6–12 luni ( 25,8% ).

Comparativ cu noiembrie 2024, tabloul rămâne însă pozitiv: depozitele în lei ale populației au crescut cu 48%, în timp ce depozitele în valută s-au redus cu 14%. Rata medie la depozitele în lei ale persoanelor fizice a urcat ușor, cu 0,04 p.p., până la 5,35%, iar cea la depozitele în valută a scăzut cu 0,10 p.p., la 1,17%.

Cea mai puternică ajustare s-a produs pe segmentul persoanelor juridice. Depozitele acestora au coborât la 852,5 milioane lei, cu 40,3% mai puțin decât în luna precedentă.

Depozitele în lei ale companiilor au totalizat 647,2 milioane lei ( –32,2% ), iar cele în valută doar 205,4 milioane lei, în scădere de 2,3 ori față de octombrie. Comparativ cu noiembrie 2024, depozitele în lei ale firmelor sunt în creștere cu 10,9%, însă cele în valută s-au diminuat cu 43%.

În același timp, costul banilor a crescut: rata medie la depozitele în lei ale persoanelor juridice a urcat cu 0,15 p.p., până la 4,40%, iar rata medie la depozitele în valută a crescut semnificativ, cu 0,75 p.p., până la 1,91%.