Schiatul în Austria va fi mai scump la iarnă. Ce prețuri ne așteaptă

Preţurile pentru instalaţiile de transport pe cablu în unele staţiuni de ski din Austria vor fi cu peste 10% mai mari la iarnă din cauza crizei energetice, informează DPA.

În mai multe regiuni din Austria, reprezentanţii companiilor de transport pe cablu se aşteaptă la o majorare, în medie, a preţurilor de aproximativ 8% înainte de începutul sezonului de schi, arată rezultatele unui sondaj publicat marţi de agenţia de presă.

Franz Hörl de la Camera de Comerţ a Austriei a subliniat faptul că această creştere este în realitate mai mică decât rata actuală a inflaţiei. În luna septembrie, preţurile de consum în Austria au fost cu 10,5% mai mari decât în luna septembrie a anului trecut.

În staţiunea St. Anton din Tyrol, cel mai mare domeniu schiabil din Austria, biletul pentru o zi va costa acum 67 de euro în loc de 61 de euro. În provincia Salzburg, preţul biletelor practicate de marile staţiuni de schi vor creşte cu 6,5% până la 11%.

„După doi ani de pandemie, actualele costuri la energie sunt următoarea provocare pentru staţiunile de schi”, spune Helmut Holzinger, directorul operatorului de transport pe cablu Hinterstoder and Wurzeralm (HiWu).

Cu toate acestea, Holzinger a subliniat că aceste costuri mai mari „nu vor fi transferate în totalitate pe seama clienţilor”. Biletele în acest sezon vor fi cu 8% mai scumpe.

De asemenea, operatorii instalaţiilor de transport pe cablu vor să facă economii la electricitate, de exemplu prin reducerea vitezei de rulare de la 5-6 metri pe secundă până la 4-4,5 metri pe secundă. Cu toate acestea, Franz Hörl a recunoscut că va fi dificil să fie implementate aceste măsuri fără a afecta experienţa turiştilor. Hörl a menţionat posibilitatea de a opri încălzirea scaunelor sau de restricţionarea schitului pe timpul nopţii ca măsuri necesare pe care operatorii vor avea dificultăţi în a le implementa.

#schi #austria #scumpire #bilete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.