Schiatul în Austria va fi mai scump la iarnă. Ce prețuri ne așteaptă

Preţurile pentru instalaţiile de transport pe cablu în unele staţiuni de ski din Austria vor fi cu peste 10% mai mari la iarnă din cauza crizei energetice, informează DPA.

În mai multe regiuni din Austria, reprezentanţii companiilor de transport pe cablu se aşteaptă la o majorare, în medie, a preţurilor de aproximativ 8% înainte de începutul sezonului de schi, arată rezultatele unui sondaj publicat marţi de agenţia de presă.

Franz Hörl de la Camera de Comerţ a Austriei a subliniat faptul că această creştere este în realitate mai mică decât rata actuală a inflaţiei. În luna septembrie, preţurile de consum în Austria au fost cu 10,5% mai mari decât în luna septembrie a anului trecut.

În staţiunea St. Anton din Tyrol, cel mai mare domeniu schiabil din Austria, biletul pentru o zi va costa acum 67 de euro în loc de 61 de euro. În provincia Salzburg, preţul biletelor practicate de marile staţiuni de schi vor creşte cu 6,5% până la 11%.

„După doi ani de pandemie, actualele costuri la energie sunt următoarea provocare pentru staţiunile de schi”, spune Helmut Holzinger, directorul operatorului de transport pe cablu Hinterstoder and Wurzeralm (HiWu).

Cu toate acestea, Holzinger a subliniat că aceste costuri mai mari „nu vor fi transferate în totalitate pe seama clienţilor”. Biletele în acest sezon vor fi cu 8% mai scumpe.

De asemenea, operatorii instalaţiilor de transport pe cablu vor să facă economii la electricitate, de exemplu prin reducerea vitezei de rulare de la 5-6 metri pe secundă până la 4-4,5 metri pe secundă. Cu toate acestea, Franz Hörl a recunoscut că va fi dificil să fie implementate aceste măsuri fără a afecta experienţa turiştilor. Hörl a menţionat posibilitatea de a opri încălzirea scaunelor sau de restricţionarea schitului pe timpul nopţii ca măsuri necesare pe care operatorii vor avea dificultăţi în a le implementa.

#schi #austria #scumpire #bilete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.