Schimbă grâu și usturoi pentru o casă! Dezvoltatorii imobiliari chinezi sunt disperați

Un dezvoltator imobiliar chinez, disperat de încetinirea vânzărilor, a decis să vină cu o nouă promoţie pentru atragerea cumpărătorilor, oferindu-se să accepte ca avans grâu sau usturoi, transmite Reuters.

Potrivit unui mesaj publicitar al firmei Central China Real Estate, cu sediul în provincia Henan din centrul Chinei, care spunea „Schimbă grâu pentru o casă”, cumpărătorii unei locuinţe pot schimba grâu la un preţ de 2 yuani pentru un catty (o unitate chineză de măsură a greutăţii echivalentă cu aproximativ 500 de grame – n. r.), pentru a achita un avans de până la 160.000 de yuani (23.900 de dolari) în cazul unuia dintre complexe imobiliare pe care firma le dezvoltă.

Un agent imobiliar de la Central China Real Estate a precizat că această campanie promoţională, care este destinată în principal fermierilor din regiune, a început luni şi se va încheia pe data de 10 iulie. Agentul a mai spus că dezvoltatorul oferă locuinţele la preţuri cuprinse între 600.000 şi 900.000 de yuani, scrie Agerpres.

Luna trecută, un alt mesaj publicitar lansat de Central China Real Estate îi anunţa pe cumpărătorii de locuinţe că într-un alt proiect aflat în stadiu de dezvoltare pot să plătească avansul în usturoi la un preţ de 5 yuani per catty. Această campanie promoţională a atras 852 de vizite şi 30 de tranzacţii care au implicat 860.000 de catty de usturoi în cele 16 zile în care a fost valabilă.

Pe piaţa angro din China, preţul la grâu şi usturoi este de 1,5 yuani pentru 500 de grame.

Dezvoltatorii imobiliari chinezi încearcă să crească vânzările, după ce în perioada ianuarie-martie numărul tranzacţiilor a scăzut dramatic, pe măsură ce restricţiile impuse de autorităţile chineze pentru combaterea pandemiei au generat îngrijorări că o corecţie gravă a pieţei imobiliare ar putea pune în pericol ţinta de creştere economică pentru 2022 stabilită de Beijing la 5,5%.

Campaniile promoţionale mai frecvente introduse de dezvoltatorii imobiliari includ parcarea gratuită sau lucrări de renovare după achiziţionarea locuinţei.

Oraşele din China au introdus sute de măsuri de relaxare a tranzacţiilor imobiliare în acest an, în ideea de a relansa un sector car este responsabil pentru un sfert din Produsul Intern Brut al celei de a doua economii mondiale. Astfel de măsuri includ avansuri mai mici, subvenţii şi termeni mai favorabili pentru gospodăriile care au doi sau mai mulți copii.

#dezvoltator imobiliar chinez #imobil #sectorul imobiliar #casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Republicii Moldova au revenit, după doi ani și jumătate de scădere accentuată, la nivelul anterior crizei din 2023, în trimestrul III al anului 2025. Declarațiile au fost făcute vineri, 16 ianuarie 2026, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, exporturile de bunuri și servicii au atins din nou 6,6 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, un nivel comparabil cu cel din 2022. Pentru întregul an 2025, exporturile ar putea depăși pragul de 7 miliarde de dolari. În 2020, exporturile Republicii Moldova se situau la 3,8 miliarde de dolari, crescând rapid până în 2022, după care au fost afectate de criza regională și globală.

Un element-cheie al acestei reveniri îl constituie schimbarea structurală a exporturilor. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în trimestrul II din 2025 exporturile de servicii le-au depășit pe cele de bunuri. Dacă exporturile de bunuri au scăzut de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la aproximativ 3,5 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au crescut constant, de la 2,3 miliarde de dolari în 2022 la peste 3 miliarde de dolari în aceeași perioadă.

„În trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au reprezentat circa 46% din totalul exporturilor de bunuri și servicii, față de aproximativ 34% în 2020. Această evoluție confirmă reziliența sectorului serviciilor, care a continuat să crească inclusiv în perioadele de criză”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Raportate la Produsul Intern Brut, exporturile totale au ajuns la 34,5% în trimestrul III din 2025. În timp ce exporturile de bunuri au avut o contribuție negativă de minus 0,9% la PIB, exporturile de servicii au contribuit pozitiv, cu plus 0,9%, consolidând rolul acestui sector în susținerea economiei.

Economistul mai subliniază că exporturile de bunuri au început să dea semne de revenire, crescând cu circa 235 de milioane de dolari în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent. Creșterea a fost susținută în special de exporturile de semințe oleaginoase, cereale, fructe, ulei, precum și de mașini și echipamente electrice. Totuși, această revenire rămâne fragilă, fiind dominată de materie primă agricolă, și nu de produse finite cu valoare adăugată ridicată.

În acest context, Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu o balanță comercială negativă la produsele alimentare, importurile depășind exporturile cu aproape 300 de milioane de dolari. Deficitul balanței comerciale totale rămâne ridicat, ajungând la circa 6,7 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au depășit pentru prima dată pragul de 10 miliarde de dolari.

În schimb, exporturile de servicii au avut o evoluție peste așteptări. În primele nouă luni din 2025, acestea au ajuns la aproximativ 2,3 miliarde de dolari, iar pe întreg anul au depășit pentru prima dată 3 miliarde de dolari. Totodată, balanța comercială a serviciilor a devenit pozitivă și urmează să depășească pragul de 1 miliard de dolari. Cele mai dinamice ramuri sunt serviciile de călătorii și transport de pasageri, IT, transport, servicii de afaceri, construcții, instruire și sănătate.

Potrivit analistului, economia Republicii Moldova a revenit la nivelul exporturilor de dinaintea crizei în principal datorită creșterii accelerate a exportului de servicii. Relansarea exporturilor de bunuri este în curs, însă structura acestora rămâne o vulnerabilitate majoră, dominată de materie primă în detrimentul produselor finite cu valoare adăugată înaltă.