Se implementează controlul coordonat la un nou punct de frontieră cu Republica Moldova

Guvernul a aprobat, miercuri, un memorandum în vederea semnării unui acord cu Guvernul Republicii Moldova pentru implementarea controlului coordonat în punctul de trecere a frontierei de stat Galaţi – Giurgiuleşti rutier, pe sensul de intrare în România, scrie antena3.ro.

„Măsura are în vedere fluidizarea traficului la graniţa cu Republica Moldova şi facilitarea exportului de cereale din Ucraina şi face parte din setul de măsuri pentru operaţionalizarea coridorului verde Reni – Giurgiuleşti – Galaţi. Potrivit memorandumul discutat în şedinţa de guvern, poliţiştii de frontieră din România şi Republica Moldova vor efectua controale succesive, fără a realiza interconectarea bazelor de date gestionate de către aceştia”, reiese dintr-un comunicat transmis de Guvern.

Proiectul de acord conţine principiile şi regulile cooperării în ce priveşte efectuarea controlului persoanelor şi mărfurilor, precum şi al mijloacelor de transport care trec frontiera de stat.

„Prevederile acordului reglementează modalităţile concrete de realizarea controlului coordonat, aspecte privind activitatea personalului de serviciu şi răspunderea juridică, locurile de serviciu pentru desfăşurarea controlului şi personalul care prestează servicii”, menţionează sursa citată.

Un astfel de model este deja implementat la frontiera cu Republica Moldova în punctul de trecere a frontierei de stat Albiţa rutier, proiect pilot lansat în 15 aprilie 2023.

La începutul lunii octombrie, Guvernul a prelungit pentru o nouă perioadă de şase luni valabilitatea acordului cu Republica Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul ţării noastre în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa – Leuşeni, rutier, pe sensul de intrare în România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#control #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.