Se scumpesc mașinile. Producătorii de mașini se confruntă cu o creștere record a prețurilor

Din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia, prețul metalelor folosite la fabricarea mașinilor crește considerabil. În acest context, șoferii vor plăti mai mult pentru o mașină.

Deși metalele nu sunt încă parte din sancțiunile occidentale aplicate Kremlinului, unii expeditori și furnizori de piese auto se îndepărtează deja de mărfurile rusești, punând și mai multă presiune asupra producătorilor de automobile care se confruntă deja cu deficitul de cipuri și prețurile mai mari la energie.

„În primul rând, ceea ce se întâmplă este că avem o escaladare a costurilor care vine de la materiile prime și energie, care va pune mai multă presiune asupra modelului de afaceri”, le-a spus Carlos Tavares, directorul executiv al Stellantis – al patrulea cel mai mare producător de automobile din lume, jurnaliștilor de la Reuters.

Aluminiul și paladiul au atins luni maxime record, în timp ce nichelul, care este, de asemenea, folosit pentru fabricarea oțelului inoxidabil, a depășit marți nivelul de 100.000 de dolari pe tonă.

Andreas Weller, directorul executiv al Aludyne, o companie care produce piese din aluminiu și magneziu pentru producătorii de automobile, a declarat că a observat o creștere cu 60% a costului aluminiului în ultimele patru luni, pe lângă facturile mai mari la energie electrică.

Cu vânzări anuale de 1,2 miliarde de dolari și o creștere a costurilor în „sute de milioane de dolari”, Weller, a cărei companie are sediul în Southfield, Michigan, a declarat că a fost nevoit să ceară clienților să plătească mai mult decât prețurile deja convenite.

„Unii sunt mai înțelegători și mai cooperanți decât alții, dar nu putem supraviețui fără asta”, a declarat Weller, care are câțiva angajați și o fabrică de prelucrare în Europa, pentru Reuters.

Directorul executiv al Stellantis, Tavares, a spus că încetarea penuriei de cipuri ar putea ajuta producătorii de automobile să compenseze prețurile mai ridicate ale metalelor și ale energiei, dar nu se așteaptă la vreo rezolvare a problemelor ce ține de criza semiconductoarelor în acest an.

#scumpire #pret #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.