Se strânge lațul pentru Aeroportul Chișinău! Autoritățile vor să atragă pasagerii pe Aeroportul de la Galați

Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, şi preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Iulian Chiriac, au semnat miercuri contractul privind realizarea studiului de fezabilitate pentru construirea Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila.

“Este un pas foarte mare pe care îl facem pentru ca acest proiect, despre care se vorbeşte de mulţi ani, să devină realitate. Este pentru prima oară când, dincolo de vorbe şi promisiuni, se fac paşi reali pentru a se construi un aeroport care să deservească zona Galaţi-Brăila. După nenumărate studii şi analize, specialiştii au decis că cel mai bun loc pentru a fi construit acest aeroport este zona Braniştea – Schela, având în vedere şi conectivitatea cu infrastructura rutieră şi feroviară din apropiere.

Trebuie să arătăm că se poate şi în regiunea noastră, nu doar în centrul şi vestul ţării. Acum, vorbim de lucruri concrete, de studii, analize şi o strategie clară, pe care le implementăm, pas cu pas, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila. Aeroportul Galaţi-Brăila, care va fi unul de marfă şi de pasageri, cu o pistă de peste 4000 de metri, este deja inclus în Master Planul Naţional de Transport şi are sume prevăzute inclusiv în bugetul României pentru realizarea studiilor. De asemenea, au fost alocaţi bani şi din bugetele proprii ale celor două consilii judeţene”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Licitaţia a fost câştigată de Asocierea Aduro Impex S.R.L., Tecno Engineering 2C S.R.L. și WE Project Engineering S.R.L., care, împreună cu subcontractorii, înseamnă 17 firme implicate în realizarea acestor studii.

“Sunt firme cu experienţă mare în domeniu, care au proiectat şi alte aeroporturi din ţară, precum şi din străinătate, fiind implicate în proiectarea Aeroportului Otopeni, precum şi în proiectele de la Mihail Kogălniceanu şi Timişoara. O veste foarte bună este că inclusiv mediul academic gălăţean, prin specialiştii de la Universitatea , este implicat în acest important proiect de dezvoltare a zonei Galaţi-Brăila şi mă bucur că astăzi, alături de noi şi de acest proiect, a fost şi rectorul Puiu Lucian Georgescu. Vor fi realizate zeci de studii şi descrieri tehnice preliminare privind terminalul cargo şi de pasageri, căile de rulare, lungimea pistei de decolare şi aterizare, securitatea aviatică, turnul de control şi sistemele de semnalizare. Ne dorim ca pe acest aeroport să poată ateriza orice tip de avion. Acest aeroport ar putea beneficia persoane şi mărfuri, de care ar putea beneficia sute de mii de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea, Buzău sau Republica Moldova”, a afirmat Costel Fotea.

Valoarea contractului este de 30.719.699 de lei românești (fără TVA).

Pentru realizarea acestui proiect, Consiliul Judeţean Galaţi a încheiat un parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructură de Transport de Interes Strategic în zona de Est şi Sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Galați #Aeroport #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.