Sectorul imobiliar, în agonie! Creșterea de 37% nu poate acoperi găurile lăsate de crizele ultimilor ani

24 Nov. 2025, 10:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2025, 10:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Creșterea de 37% anunțată în ramura construcțiilor nu reprezintă un nou boom imobiliar, ci o revenire parțială după căderea severă din 2022–2023, explică economistul Veaceslav Ioniță, într-o analiză bazată pe date oficiale. Conform acestuia, sectorul construcțiilor se află puternic influențat de ciclurile economice, șocurile externe și condițiile financiare interne, iar interpretarea cifrelor „brute” poate crea o impresie falsă de expansiune.

Indicele lucrărilor de construcție din 2025 va reuși, într-adevăr, să depășească nivelul din 2021, însă doar pentru că include toate categoriile de lucrări: infrastructură inginerească, clădiri nerezidențiale și clădiri rezidențiale. În realitate, segmentul care interesează cel mai mult populația — construcțiile de locuințe noi — reprezintă doar aproximativ un sfert din totalul volumului, iar dinamica acestuia este mult mai nuanțată.

Datele istorice arată că între 2015 și 2017, sectorul rezidențial a trecut printr-o contracție consecutivă, determinată de instabilitatea financiară. O fază de creștere solidă începe în 2018, impulsionată de creșterea salariilor, condiții financiare stabile și lansarea programului „Prima Casă”. Expansiunea continuă până în 2021, an în care se înregistrează cel mai ridicat nivel al construcțiilor rezidențiale noi și o creștere anuală de +33%.

Trendul se rupe în 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și explozia prețurilor la materiale. Inflația și scumpirea creditelor afectează direct capacitatea populației de a accesa finanțări, iar volumul construcțiilor rezidențiale se prăbușește cu -33% în 2022 și cu -13,6% în 2023. În doar doi ani, sectorul ajunge la 58% din nivelul anului de vârf 2021.

În 2024 are loc o stabilizare, iar pentru 2025 se estimează o creștere de aproximativ 25%. Economistul precizează însă că această creștere nu trebuie interpretată ca o expansiune reală, ci ca o recuperare parțială a pierderilor. Chiar și cu avansul prognozat, sectorul ajunge la aproape 80% din nivelul 2021 — semn că piața nu a depășit încă șocurile anilor precedenți.

În ansamblu, analiza arată că anul 2021 rămâne cel mai puternic din ultimul deceniu în ceea ce privește construcțiile rezidențiale noi. Anul 2025 este anticipat a fi al doilea ca volum, depășind clar perioada 2015–2020 și anii 2022–2024, dar fără a recupera complet vârful precedent.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, concluzia este clară: sectorul rezidențial a intrat într-o fază de revenire graduală în 2024–2025, într-o piață care se recalibrează după șocuri economice majore. Creșterea aparent spectaculoasă este, de fapt, o normalizare lentă — nu începutul unui nou boom imobiliar. Dacă ai nevoie, pot propune și titluri pentru această știre.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Iun. 2026, 13:05
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Iun. 2026, 13:05 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Deputatul și fostul prim-ministru Ion Chicu susține că Republica Moldova va cheltui aproximativ 7 miliarde de lei pentru deservirea datoriei de stat în 2027, iar majorările de taxe și impozite propuse de Guvern ar avea drept scop acoperirea acestor costuri în creștere.

Chicu afirmă că în 2026 sunt prevăzute cheltuieli de 6,4 miliarde de lei pentru plata dobânzilor aferente datoriei de stat interne și externe.

Potrivit acestuia, în acest an soldul datoriei publice este planificat să crească cu aproximativ 20 de miliarde de lei, în condițiile deficitului bugetar aprobat, ceea ce va genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile estimate la cel puțin 600–700 de milioane de lei anual.

„Dacă la cele 6,4 miliarde planificate pentru anul acesta mai adăugăm 0,6–0,7 miliarde de lei, care se vor adăuga anul viitor, vom obține o sumă estimativă a costului deservirii datoriei de stat în 2027 de circa 7 miliarde de lei”, a declarat Chicu.

Fostul premier susține că presiunea asupra finanțelor publice va fi amplificată și de necesitatea majorării cheltuielilor bugetare, inclusiv pentru angajarea de noi funcționari și majorarea salariilor în sectorul public.

În opinia sa, Guvernul încearcă să acopere aceste costuri prin modificările fiscale propuse.

„Combinată cu necesitatea majorării cheltuielilor publice – mii de funcționari noi, majorarea amânată a salariilor în sectorul bugetar etc. – această creștere a costului deservirii datoriei de stat se încearcă a fi acoperită prin majorări de impozite”, a afirmat Ion Chicu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!