Șeful Wagner se vrea președintele Ucrainei și cere 10.000 de tone de muniție pe lună pentru bătălia din Bahmut

Şeful forţei de mercenari ruşi Wagner, Evgheni Prigojin, a anunţat sâmbătă, prin intermediul unui mesaj video, că va candida la alegerile prezidenţiale de anul viitor – însă nu în Rusia, aşa cum s-a speculat temporar, ci ”în Ucraina”, relatează DPA, citată de Agerpres.ro.

Liderul Wagner, în vârstă de 61 de ani, este cunoscut pentru faptul că îşi ironizează adversarii.

În aceeaşi înregistrare video, postată pe contul său de Telegram, Prigojin afirmă că forţa Wagner are nevoie de 10.000 de tone de muniţie pe lună pentru bătălia pentru oraşul Bahmut din estul Ucrainei. El a filmat videoclipul pe acoperişul unei clădiri din oraşul distrus în mare parte, la aproximativ 1,2 kilometri de centrul administrativ deţinut de trupele ucrainene.

Patronul Wagner a spus că nimeni de la Moscova nu trebuie să aibă vreo îngrijorare că ar avea ambiţii politice, prin urmare ar trebui să i se livreze fără rezerve cantităţile de muniţie solicitate. Prigojin a evaluat costurile lunare la o jumătate de miliard de dolari.

Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) a raportat noi progrese ale trupelor ruseşti în oraş, care a fost scena unor lupte aprige în ultimele opt luni, transmite EFE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prigojin #președinție #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.