Serbia devine membru în Banca Internaţională de Investiţii. „A fost adoptată o decizie favorabilă unanimă de admitere!

„La data de 8 decembrie 2021, a avut loc cea de a patra şedinţă a Consiliului Guvernatorilor Băncii Internaţionale de Investiţii, cel mai înalt organism de conducere a instituţiei menţionate. Evenimentul a fost organizat în format hibrid: şapte dintre cei nouă acţionari au participat în persoană la sediul IIB din Budapesta, în timp ce ceilalţi doi au participat online”, anunţă banca.

În prezent, acţionarii băncii sunt Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România, Rusia, Slovacia şi Vietnam, scrie money.ro.

Acesta este primul Consiliu al Guvernatorilor organizat după mutarea sediului Băncii în clădirea istorică Lanchid Palota, în regim permanent. Anterior, la data de 6 decembrie 2021, şedinţa Consiliul de Administraţie a precedat şedinţa guvernatorilor.

„Punctul central de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Guvernatorilor a fost reprezentat de cererea Republicii Serbia de aderare, în calitate de membră, la Banca Internaţională de Investiţii. Este important să subliniem faptul că chestiunea aderării unei noi ţări a devenit subiect de discuţii pentru prima oară în mai mult de o jumătate de secol de existenţă a acestei instituţii. Drept consecinţă, a fost adoptată o decizie favorabilă unanimă de admitere a Republicii Serbia ca stat acţionar”, precizează banca.

Această decizie va permite IIB să îşi extindă operaţiunile în Europa, continuând traseul „european” strategic al ultimilor câţiva ani, pentru creşterea nivelurilor de capital, pentru consolidarea în continuare a stabilităţii financiare şi a diversificării geografice prin prisma accesului la pieţele din regiunea balcanică.

Mai mult decât atât, calitatea de stat membru a Serbiei va oferi un impuls suplimentar pentru dezvoltarea legăturilor comerciale şi economice cu ţările la nivel bilateral, precum şi multilateral, prin implementarea proiectelor cu o componentă de integrare.

În anul 2021, IIB a emis obligaţiunile cu cea mai lungă perioadă de scadenţă stabilită vreodată, şi anume 20 de ani.

„Dacă centralizăm rezultatele intermediare din ultimii nouă ani de activitate, de la începerea relansării băncii în anul 2012, pot fi subliniate următoarele realizări principale. Volumul total al investiţiilor realizate în economiile statelor membre se cifrează la 3,1 miliarde de euro. Portofoliul de creditare şi documentar a crescut de 13 ori, de la 95,6 milioane euro până la 1,3 miliarde euro în prezent. Activele au crescut de aproape 5 ori, de la 367 milioane euro la 1,8 miliarde euro. Volumul total al finanţării atrase de Bancă este în valoare de 2,5 miliarde euro. Nivelul creditelor neperformante a scăzut de la 75,3% din portofoliul total la 2,3%.”

Guvernatorii spun că, în ciuda contextului global relativ dificil, banca şi-a crescut semnificativ nivelul de asistenţă acordată statelor membre, iar performanţele generale au depăşit previziunile făcute pentru anul în curs.

Banca Internaţională de Investiţii (BII) a fost fondată în 1970. În prezent, acţionarii băncii sunt Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România, Rusia, Slovacia şi Vietnam. Banca are rating S&P A- (perspectivă stabilă), rating Moody’s A3 (perspectivă stabilă), rating Fitch A-, rating ACRA A (perspectivă stabilă).

#IIB #republica servia #membru actionar #aderare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.