Simona Halep, tot mai bogată! Tenisul îi mărește considerabil averea, mai are și afaceri imobiliare

Simona Halep şi-a mărit considerabil veniturile în ultimele zile, după participarea la Australian Open. Potrivit presei sportive, a depășit pragul de 38 de milioane de dolari câștigate din tenis după ce a învins-o pe Magdalena Frech din Polonia.

Simona Halep și-a asigurat un premiu consistent după calificarea în turul secund la Australian Open: peste 100 de mii de dolari, iar şansele să obţină şi alte victorii acolo sunt foarte mari.

Tenismena marchează câştig după câştig, având în vedere că numai din tenis are până acum peste 38 de milioane. De asemenea, sportiva câştigă sume importante şi din contractele de publicitate.

De asemenea, cu sprijinul familiei sale, Halep dezvoltă şi afaceri, mai ales, în domeniul imobiliar şi în cel turistic. Aproape de vila din Constanţa în care locuieşte, sportiva a construit blocuri şi mai multe vile, scrie antena3.ro.

Investițiile tenismenei se întind şi pe relief muntos. Campioana a achizitionat un hotel de 4 stele cu 24 de camere și apartamente cu vedere spre Masivul Postăvaru, potrivit informaţiilor din spaţiul public. De asemenea, ar fi investit şi într-un hotel din centrul istoric al oraşului Braşov. Costurile ar fi depăşit 2 milioane de euro. Averea Simonei este completată de o vilă în capitală şi de o colecţie de maşini de lux.

#Simona Halep #imobiliare #avere #bani #Afaceri #Tenis

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.