Skoda va produce în acest an cu un sfert de milion de maşini mai puţine decât anticipa. DE CE?

Liniile de producţie ale Skoda din Cehia şi-au reluat activitatea duminică, după o pauză de două săptămâni, determinată de lipsa cipurilor. În acest sens compania a afirmat luni că va fi nevoită să restrângă în continuare producţia în următoarele săptămâni.

”În acest an, compania anticipează că nu va fi capabilă să producă aproximativ 250.000 de vehicule până la sfârşitul acestui an, din cauza lipsei de componente”, potrivit unui comunicat publicat la raportarea rezultatelor financiare aferente primelor nouă luni.

Potrivit companiei, criza de de cipuri a început să aibă un impact asupra producţiei în trimestrul al treilea.

”Compania anticipează că situaţia referitoare la aprovizionarea cu semiconductori se va stabiliza din nou începând din trimestrul patru 2021 şi se va atenua treptat în a doua jumătate a anului 2022”, a menționat reprezentanții Skoda.

Tata Motors, proprietarul Jaguar Land Rover, a spus luni că grupul a continuat să fie afectat de deficitul de cipuri, iar Volkswagen, proprietarul Skoda, a avertizat săptămâna trecută cu privire la impactul deficitului de semiconductori asupra afacerii sale.

Directorul general al Skoda, Thomas Schaeffer, a declarat într-un interviu publicat luni că Skoda se aştepta să producă ”la capacitate aproape maximă” în noiembrie şi decembrie, după reducerile anterioare, dacă piesele vor fi disponibile.

Producătorii auto la nivel global şi-au redus semnificativ previziunile referitoare la producţia din acest an, din cauza perturbărilor apărute în lanţurile de aprovizionare şi a cererii puternice de electronice de consum, care au condus la un deficit acut de semiconductori, esenţiali în dispozitivele electronice.

#semiconductoare #skoda #productie #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.