Sony lansează prima sa dronă, Airpeak S1 - una dintre cele mai scumpe de pe piață. Va costa peste 9.000 de dolari

Sony a dezvăluit oficial prima sa dronă profesională, Airpeak S1. Drona va fi folosită alături de o cameră mirrorless Sony Alpha și obiective Sony, pentru a putea controla de la distanță fiecare aspect al camerei, obiectivului și dronei într-o manieră cât mai simplă. Aceasta va fi una dintre cele scumpe drone de filmare de pe piață.

AirPeak S1 este o dronă dedicată profesioniștilor

Prețul pentru o dronă AirPeak S1, în funcție de camera aleasă, poate ajunge undeva peste 9.000 de dolari și este dedicată profesioniștilor.

Pentru 9.000 de dolari americani, Sony livrează o dronă, dar fără cameră dedicată (în afara uneia pentru navigație) și fără sistemul gimbal de stabilizare. Acestea sunt opționale care se cumpără separat. Dacă cineva este în general interesat de Airpeak S1, probabil că are deja o cameră Sony Alpha. Drona este compatibilă cu modele precum cele din seriile A7S, A7R și FX3.

Sony promite un timp de 22 minute la o singură încărcare, fără cameră. Cu o cameră și obiectiv profesional pe gimbal, acest timp scade la jumătate, compania promițând doar 12 minute.

Drona poate atinge o viteză de 90 km/h, iar cele mai importante funcții ale sale stau în software. Drona va putea zbura independent, pe baza unei rute și a unui program prestabilit, cu posibilitatea de a seta rute care pot fi repetate de multe ori fără diferențe. De altfel, având motoare mari și puternice, drona nu va fi afectată de vânt în utilizare, scrie go4it.

Sony se laudă cu faptul că AirPeak S1 este singura dronă realizată pentru camerele mirrorless Alpha și ar putea fi o dronă capabilă să înregistreze unele dintre cele mai calitative cadre de pe piață. Totuși, prețul său ar putea să țină departe chiar și o parte din publicul țintă din domenii profesionale.

#filmare #sony #drona #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.