Spania vrea să obțină 6 miliarde de euro din taxele impuse companiilor energetice și băncilor

Guvernul Spaniei intenţionează să obţină până în 2024 aproximativ şase miliarde de euro din taxele impuse companiilor energetice şi băncilor, după amendamentele adoptate în Parlament, a anunţat ministrul Bugetului, Maria Jesus Montero, transmite Reuters.

„Ne aşteptăm la venituri de 1,7 miliarde de euro din taxa pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi 1,3 miliarde de euro din taxarea băncilor, în total trei miliarde de euro pe an”, a declarat Montero.

Spania a aprobat până în 2024 taxe temporare pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi băncilor şi iniţial spera să obţină şapte miliarde de euro, bani cu care urma să finanţeze subvenţiile acordate gospodăriilor pentru a face faţă presiunilor asupra costului vieţii.

În noiembrie, Banca Centrală a Spaniei estimata că până în 2024 Guvernul va obţine în mod combinat cinci miliarde de euro din taxe, după ce Parlamentul a exceptat de la plata taxei activităţile reglementate pe plan intern şi operaţiunile din străinătate ale companiilor.

Firmele pot, de asemenea, face apel în mod individual împotriva autorităţilor fiscale pentru a cere rambursarea banilor, odată ce efectuează prima plată înainte de 20 februarie.

Montero a declarat că până acum companiile din energie au plătit taxe de 817 milioane de euro şi băncile de 637 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii energetice #taxe #Spania #bănci #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul energetic maghiar MOL este interesat să cumpere activele internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, aflat sub sancțiuni americane, au declarat pentru REUTERS trei surse familiare cu negocierile. Compania se alătură astfel listei tot mai lungi de potențiali cumpărători care încearcă să preia activele pe care Lukoil este obligată să le vândă până la termenul-limită impus de Washington, 13 decembrie.

Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva celui mai mare producător privat de petrol din Rusia în luna octombrie, în încercarea de a crește presiunea asupra Moscovei pentru a opri războiul din Ucraina. Ca urmare, Lukoil a anunțat că își va ceda activele din afara Rusiei și poartă discuții cu Exxon Mobil, Chevron, dar și cu investitori din Orientul Mijlociu, după ce SUA au respins oferta traderului elvețian Gunvor.

Divizia internațională a Lukoil, cu sediul la Viena, deține rafinării în mai multe state europene, participații în zăcăminte petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak și Mexic, precum și sute de stații de alimentare la nivel global. Potrivit uneia dintre surse, MOL este interesată atât de rafinăriile și benzinăriile Lukoil din Europa, cât și de participațiile în proiectele de extracție din Kazahstan și Azerbaidjan.

Sursele au solicitat anonimatul din cauza sensibilității discuțiilor. Departamentul Trezoreriei SUA a refuzat să comenteze, iar MOL și Casa Albă nu au oferit reacții imediate.

Una dintre surse afirmă că premierul ungar Viktor Orbán, un aliat apropiat al președintelui american Donald Trump, a discutat planurile MOL în cadrul întâlnirii pe care cei doi lideri au avut-o în noiembrie. Vizita i-a adus Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile americane, permițându-i să continue importurile de petrol și gaz rusesc.

Ungaria rămâne puternic dependentă de energia rusească, iar Orbán, aflat la putere de 15 ani, încearcă să mențină relații bune atât cu Moscova, cât și cu Washingtonul. MOL urmărește, de asemenea, preluarea companiei petroliere sârbe NIS, controlată de Rusia și aflată la rândul ei sub sancțiuni americane.