Spania vrea să obțină 6 miliarde de euro din taxele impuse companiilor energetice și băncilor

Guvernul Spaniei intenţionează să obţină până în 2024 aproximativ şase miliarde de euro din taxele impuse companiilor energetice şi băncilor, după amendamentele adoptate în Parlament, a anunţat ministrul Bugetului, Maria Jesus Montero, transmite Reuters.

„Ne aşteptăm la venituri de 1,7 miliarde de euro din taxa pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi 1,3 miliarde de euro din taxarea băncilor, în total trei miliarde de euro pe an”, a declarat Montero.

Spania a aprobat până în 2024 taxe temporare pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi băncilor şi iniţial spera să obţină şapte miliarde de euro, bani cu care urma să finanţeze subvenţiile acordate gospodăriilor pentru a face faţă presiunilor asupra costului vieţii.

În noiembrie, Banca Centrală a Spaniei estimata că până în 2024 Guvernul va obţine în mod combinat cinci miliarde de euro din taxe, după ce Parlamentul a exceptat de la plata taxei activităţile reglementate pe plan intern şi operaţiunile din străinătate ale companiilor.

Firmele pot, de asemenea, face apel în mod individual împotriva autorităţilor fiscale pentru a cere rambursarea banilor, odată ce efectuează prima plată înainte de 20 februarie.

Montero a declarat că până acum companiile din energie au plătit taxe de 817 milioane de euro şi băncile de 637 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii energetice #taxe #Spania #bănci #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.