Sprijin financiar pentru femeile producătoare din Republica Moldova. 13 antreprenoare vor primi vouchere

Femeile din Republica Moldova sunt încurajate să lanseze afacere în domeniul producției. 13 antreprenoare din țară vor primi un sprijin financiar sub formă de vouchere în valoare de până la 30 000 MDL fiecare. Banii sunt oferiți pentru dezvoltarea antreprenorială, care să contribuie la crearea mai multor oportunități de angajare pentru alte femei, la reducerea inegalităților și la dezvoltarea durabilă a mediului.

Sprijinul este oferit prin intermediul platformei „Ia Moldova Acasă” în parteneriat cu Asociația Obștească „Legal Tech”, care implementează proiectul în colaborare cu UN Women Moldova, cu sprijinul financiar al Suediei.

Voucherele vor fi oferite în contextul apelului de propuneri lansat pentru femeile producătoare locale în cadrul proiectului „Sprijin femeilor producătoare locale în dezvoltarea afacerilor, pentru creșterea durabilă și reziliența pe fonul pandemiei COVID-19”.

Din cele 27 de femei participante la concurs au fost selectate 13 femei producătoare care vor beneficia de sprijin.

Printre afacerile ce vor beneficia de finanțare sunt producătoare de miere de albini, lumânări artizanale din ceară naturală, mure, zmeură și alte pomușoare, pistil din fructe și alte tipuri de fructe uscate, brânzeturi și carne, precum și meșteșugărițe de bijuterii și săpun hand made.

„Sunt sesizabile progresele în ceea ce privește eforturile naționale în dezvoltarea cadrului de politici și instrumente financiare care asigură suportul necesar pentru abilitarea economică a femeilor producătoare din mediul rural. Pe lângă acest efort național, Suedia continuă să acorde suport prin diverse proiecte de dezvoltare economică, inclusiv cele dedicate în mod special femeilor antreprenoare. Încercăm să completăm eforturile statului și prin această asistență, să le dăm posibilitate femeilor producătoare să acceseze diferite fonduri și noi oportunități.” a declarat Excelența Sa, Katarian Fried, Ambasadoarea Suediei la Chișinău.

Sprijinul financiar vine ca răspuns la necesitățile și principalele provocări în dezvoltarea durabilă a afacerilor, identificate de femeile antreprenoare – procesatoare și producătoare. Astfel, voucherele vor fi folosite pentru dezvoltarea și consolidarea serviciilor de marketing și promovare, dezvoltarea și promovarea identității vizuale, design-ul de etichete și ambalaje, proiectarea și adaptarea utilajului existent.

#vouchere #femei producatoare #femei antreprenoare #sprijin financiar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.