Stabilitate la vârf: Mugur Isărescu rămâne guvernator al BNR în noua echipă de conducere

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a afirmat că instituția va fi condusă în curând de o generație mai tânără, în contextul propunerilor recente pentru noul consiliu de administrație. Într-o declarație făcută în fața comisiilor parlamentare, Isărescu a subliniat importanța continuității în conducerea politicii monetare și macroprudențiale, menționând că actualul Consiliu de administrație va rămâne valid până pe 10-11 octombrie.

„Este clar că asistăm la o tranziție a conducerii politicii monetare și macroprudențiale din România de la generația mai în vârstă spre generații mai tinere”, a declarat Isărescu, adăugând că procesul a început în 2019 și continuă cu noile propuneri. El a subliniat că, deși schimbările trebuie să fie treptate, este esențial ca BNR să păstreze o combinație între experiență și noi perspective.

Cu toate acestea, în cadrul audierilor, Isărescu a fost singurul dintre candidați care a primit întrebări din partea comisiilor, fiind chestionat despre nivelul scăzut al intermedierii financiare din România, adopția monedei euro, inflația ridicată și politica fiscală a guvernului. Ceilalți candidați nu s-au prezentat cu CV-uri sau obiective, iar procedura de vot a fost rapidă.

Mugur Isărescu a obținut 28 de voturi pentru funcția de guvernator al BNR, cu 10 abțineri, în timp ce Leonardo Badea și Florin Georgescu au primit 26, respectiv 27 de voturi pentru funcțiile de prim-viceguvernator. Isărescu a subliniat că stabilitatea prețurilor este un bun public esențial, adăugând că BNR își propune să crească veniturile în mod sustenabil, fără a provoca inflație.

Referitor la intermedierea financiară, guvernatorul a explicat că aceasta se află sub 30% din cauza multinaționalelor care se împrumută din străinătate și a lipsei de capital din companiile românești. În plus, Isărescu a considerat că, în prezent, nu este fezabilă adoptarea monedei euro, având în vedere deficitul fiscal-bugetar existent.

“Dezechilibrul principal în România este deficitul fiscal-bugetar, care se reflectă în deficitul extern. Încercăm să reducem inflația fără a crea recesiune, ceea ce a fost o provocare în trecut și va continua să fie și în viitor”, a concluzionat Mugur Isărescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Isărescu #guvernator #BNR

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.