SUA lovesc 2 țări aliate ale sale, care fac jocul lui Putin: Blochează tranzacțiile ilegale cu Rusia

După invazia Ucrainei de către Rusia, ordonată de Vladimir Putin în urmă cu aproape 600 de zile, Occidentul a instituit mai multe pachete de sancțiuni împotriva Moscovei pentru a-i diminua capacitatea de război. Dar acum, Statele Unite au impus primele sancțiuni contra companiilor de transport maritim care au încălcat plafonul de preț stabilit de G7 pentru petrolul rusesc. SUA iau măsuri față de companii din Emiratele Arabe Unite și Turcia, două țări aliate ale Americii, care fac un joc dublu și nu respectă protocolul și fac afaceri ilegale cu ”flota din umbră” a Rusiei.

Trezoreria SUA a blocat toate tranzacțiile unei companii din Emiratele Arabe Unite și o afacere din Turcia, după ce a constatat că au transportat petrol rusesc cu aproximativ o treime peste prețul plafonat, în ciuda utilizării serviciilor de transport maritim americane, potrivit The Telegraph.

În condițiile plafonului prețului petrolului, introdus de G7, UE și Australia în decembrie 2022, petrolul rus poate fi transportat folosind servicii de transport maritim occidental, cum ar fi asigurarea, dacă este vândut cu mai puțin de 60 de dolari pe baril. Această politică a fost concepută pentru a reduce veniturile petroliere ale Rusiei fără a restrânge oferta globală.

Cu toate acestea, a devenit clar că plafonul de preț este abuzat pe scară largă. În septembrie, prețul mediu de vânzare al petrolului rusesc din Urali exportat din porturile sale din Marea Baltică a fost de 78 de dolari pe baril – cu 30% mai mult decât prețul plafon.

Analiştii au avertizat că Putin a ocolit plafonul de preţ în două moduri cheie. În primul rând, prin construirea unei „flote fantomă” de tancuri care operează în afara pieței de asigurări din Vest. Și în al doilea rând, prin transportul de petrol pe nave asigurate de Occident care nu sunt supravegheate în mod eficient.

Trezoreria SUA a sancționat acum Ice Pearl Navigation Corp, o companie de transport maritim turcă care deține Yasa Golden Bosphorus, care transporta petrol din Siberia de Est (ESPO) la prețuri de peste 80 de dolari pe baril.

De asemenea, a sancționat Lumber Marine SA, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, proprietarul înregistrat al SCF Primorye, care transporta țiței din Novy Port din Rusia la prețuri de peste 75 de dolari pe baril.
Sancțiunile sunt primul semn că coaliția pentru plafonul de preț lucrează pentru a aborda ceea ce analiștii au avertizat că este o problemă endemică cu implementarea plafonului de preț.

Navele au nevoie doar de o scrisoare de atestare din partea comerciantului cu prețul petrolului, care să confirme că petrolul rusesc pe care îl transportă este vândut sub limita de preț, un sistem care este vulnerabil la fraudă.

Trezoreria SUA a declarat că Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) cunoaște alte rapoarte conform cărora ESPO și alt țiței exportat prin porturile din Pacificul Rusiei, cum ar fi Kozmino, ar putea fi tranzacționate peste limita de preț, în ciuda utilizării serviciilor de transport maritim americane.

Acesta a spus că OFAC monitorizează activitatea îndeaproape. Sancțiunile înseamnă că orice proprietate americană deținută de cele două companii va fi confiscată și orice tranzacție între companii și SUA va fi blocată.

Wally Adeyemo, secretar adjunct al Trezoreriei, a declarat: „Acțiunea de astăzi demonstrează angajamentul nostru continuu de a reduce resursele Rusiei pentru războiul său împotriva Ucrainei și de a impune plafonul de preț.
„Rămânem angajați să implementăm o politică de plafonare a prețurilor care are două obiective: reducerea profiturilor petroliere pe care Rusia se bazează pentru a duce războiul său nedrept împotriva Ucrainei și menținerea piețelor globale de energie stabile și bine aprovizionate, în ciuda turbulențelor cauzate de invazia neprovocată a Ucrainei de către Rusia. Vom continua să luăm măsuri pentru a atinge aceste două obiective.”

O serie de noi companii de transport maritim au fost înființate cu asociații sau legături cu Rusia de la începutul războiului din Ucraina. Potrivit analizei S&P Global, numai în 2022, au existat 864 de companii de transport maritime nou înființate care au legături cu Rusia. Mulți gestionează doar o singură navă. Cei care fac escale în porturile rusești pentru prima dată de la introducerea plafonului de preț în decembrie sunt localizați în principal în Turcia, Emiratele Arabe Unite, China, Grecia și Hong Kong.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lovitură #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.