Succesele militare ale Ucrainei ar putea crește suprafața însămânțată cu cereale

Succesele înregistrate de forţele armate ucrainene, care în ultimele zile au eliberat zone importante din nord-estul şi sudul Ucrainei, ar putea duce la îmbunătăţirea prognozelor privind suprafaţa însămânţată cu cereale pentru recolta din 2023, a declarat miercuri un secretar de stat din Ministerul ucrainean al Agriculturii, transmite Reuters.

Forţele ucrainene au eliberat o mare parte din regiunea Harkov şi unele zone din sudul ţării cu prilejul unei contraofensive de succes, în ultimele zile.

„Cu privire la eliberarea teritoriilor ucrainene de către forţele armate ale Ucrainei, suntem destul de optimişti că această estimare de 4,7 milioane de hectare va fi îmbunătăţită”, a declarat secretarul de stat, Markiyan Dmytrasevych.

Marţi, Ministerul ucrainean al Agriculturii a informat că fermierii din aproape toate regiunile au început să însămânţeze grâul pentru recolta din 2023 şi până acum au însămânţat 141.000 de hectare, sau 3,5% din suprafaţa preconizată.

#succese militare #Cereale #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova poartă discuții avansate cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru încheierea unui nou acord fără componentă de finanțare, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță. Potrivit oficialului, negocierile sunt în desfășurare, iar în perioada următoare vor avea loc discuții privind parametrii bugetari și fiscali.

„Avem discuții săptămânale. Încă este prematur să spunem ce va conține acordul. Mâine urmează o discuție pe partea bugetară și fiscală. În aprilie vom avea întrevederi mai detaliate la Washington, iar în luna mai așteptăm misiunea FMI în Republica Moldova pentru a pune toate punctele pe i și a avea un început de înțelegere”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a subliniat că autoritățile nu își propun să contracteze împrumuturi suplimentare în cadrul acestui acord, în condițiile în care deficitul bugetar este deja stabilit (circa 22 de miliarde de lei n.a). În schimb, accentul va fi pus pe reducerea costurilor de finanțare, creșterea veniturilor bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice.

„Întrebarea este cum reducem costul de finanțare, cum sporim veniturile și reducem cheltuielile. Nu ne propunem să mergem mai departe cu împrumuturile”, a explicat oficialul.

Gavriliță a menționat că acordurile fără finanțare sunt o practică frecventă în statele din Balcani și pot servi drept etapă intermediară către un eventual program cu finanțare, dacă va fi necesar. În cazul Republicii Moldova, autoritățile consideră că există suficiente surse pentru finanțarea investițiilor.

„Acest tip de acord ne va ajuta în discuțiile cu BERD, Banca Mondială și alți finanțatori. Practic, oferă mai multă credibilitate și reduce costurile de finanțare”, a punctat ministrul.

Anterior, fostul premier și actual deputat Ion Chicu a declarat că lipsa componentei financiare în viitorul acord cu FMI nu reflectă o situație favorabilă a finanțelor publice, ci mai degrabă limitele existente privind gradul de îndatorare al statului. Potrivit acestuia, Republica Moldova ar avea un spațiu fiscal restrâns pentru a contracta noi împrumuturi externe.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.