Superyachtul de 600 de milioane $: va fi cel mai mare din lume. Apartamentele de lux vor începe de la 11,2 milioane $

Planurile pentru construcția celui mai mare iaht din lume au fost dezvăluite luni, 28 iunie. Superyachtul va avea 39 de apartamente pe șase etaje, cu prețuri care depășesc 11 milioane de dolari.

Superyachtul de 728 de metri lungime, numit Somnio, va fi lansat în 2024 și are un cost de construcție estimat la 600 de milioane de dolari, potrivit unui comunicat de presă. Cel mai mare iaht din lume, Azzam, are o lungime de doar 600 de metri.

Apartamentele de lux, fiecare cu propria sală de gimnastică, vor începe de la 11,2 milioane de dolari și vă puteți oferi să cumpărați doar dacă sunteți invitați, scrie Business Insider.

Proiectul este condus de Carl Le Souef, care se ocupă de Somnio Global. Compania suedeză de design Tillberg Design și Winch Design din Londra au lucrat împreună la arhitectura din spatele imensului iaht.

Toate apartamentele vor fi dotate cu bucătărie, sală de gimnastică, bibliotecă și spații de luat masa, atât în interior, cât și în exterior, pe terasă.

De asemenea, cumpărătorilor li se promite o cramă comună și o sală de degustare cu 10.000 de sticle, precum și restaurante, baruri și un club de plajă cu sporturi nautice.

Somnio va oferi cumpărătorilor „intimitatea unui iaht privat, alături de șansa de a face rețea într-o comunitate vibrantă de proprietari care au aceeași idee”, au declarat investitorii săi pentru Financial Times.

„Asistența medicală de talie mondială va fi disponibilă și la bord, oferind proprietarilor de apartamente cel mai înalt nivel de siguranță, departe de pandemii și alte riscuri globale”, se spune într-o declarație despre dezvăluirea lui Somnio, citată de The Daily Mail.

#supeyacht #cel mai #lux #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.