Sute de mii de euro „îngropaţi” în programul împăduririi Moldovei! Anual sunt plantați doar 10% din necesarul de copaci

Autoritățile Republicii Moldova s-au angajat ca în 10 ani să planteze 145 mii de hectare de pădure, însă realitatea e cu totul alta. Potrivit informațiilor, ponderea efectivă a plantărilor de păduri abia atinge 10% din necesarul anual de 15 mii de hectare, iar aceste plantări au loc doar timp de două luni pe an.

Vladislav Grati, vice-directorul Parcului Național Orhei spune că acest indicator de plantare a arborilor a fost în 1981, iar în perioada 2002 – 2011, anual se plantau peste 800 de hectare. Or, în prezent principala problemă este lipsa angajaților, salariile mici din silvicultură, dar și tehnica insuficientă.

„Tehnologiile de împădurire trebuie adaptate la condițiile primare ale terenurilor respective, iar materialul săditor trebuie constituit din specii de arbori și arbuști care au confirmat abilitate pentru condiții staționale grele și factori limitativi pedologici și climatici (stejar pedunculat, paltin de câmp, arțar tătăresc, ulm de câmp, frasin, vișin turcesc, scoruş păsăresc, stejar roșu, pin negru, sofora, ulm de Turkestan, coacăz argintiu, scumpie, corn, corcoduș etc.)”, a punctat Grati.

Programului Național de Împădurire prevede reabilitarea și crearea de păduri noi, pe o suprafață de 145 mii ha, pe parcursul a 10 ani (2023-2032). Costul total al programului este de 749,3 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#impadurire #program #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.