Sute de mii de euro „îngropaţi” în programul împăduririi Moldovei! Anual sunt plantați doar 10% din necesarul de copaci

Autoritățile Republicii Moldova s-au angajat ca în 10 ani să planteze 145 mii de hectare de pădure, însă realitatea e cu totul alta. Potrivit informațiilor, ponderea efectivă a plantărilor de păduri abia atinge 10% din necesarul anual de 15 mii de hectare, iar aceste plantări au loc doar timp de două luni pe an.

Vladislav Grati, vice-directorul Parcului Național Orhei spune că acest indicator de plantare a arborilor a fost în 1981, iar în perioada 2002 – 2011, anual se plantau peste 800 de hectare. Or, în prezent principala problemă este lipsa angajaților, salariile mici din silvicultură, dar și tehnica insuficientă.

„Tehnologiile de împădurire trebuie adaptate la condițiile primare ale terenurilor respective, iar materialul săditor trebuie constituit din specii de arbori și arbuști care au confirmat abilitate pentru condiții staționale grele și factori limitativi pedologici și climatici (stejar pedunculat, paltin de câmp, arțar tătăresc, ulm de câmp, frasin, vișin turcesc, scoruş păsăresc, stejar roșu, pin negru, sofora, ulm de Turkestan, coacăz argintiu, scumpie, corn, corcoduș etc.)”, a punctat Grati.

Programului Național de Împădurire prevede reabilitarea și crearea de păduri noi, pe o suprafață de 145 mii ha, pe parcursul a 10 ani (2023-2032). Costul total al programului este de 749,3 milioane de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#impadurire #program #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.