Tarom, care zboară și în Moldova, este salvat. Compania va primi 100 de milioane de euro ajutor de stat

Premierul român Marcel Ciolacu a anunţat joi validarea ajutorului de stat pentru compania Tarom. Este vorba de aproape 100 de milioane de euro, aprobaţi de Comisia Europeană la sfârşitul lunii aprilie.

„Validăm azi (joi – n.r.) ajutorul de stat pentru compania Tarom, de aproape 100 de milioane de euro”, a anunţat Ciolacu la începutul şedinţei de Guvern.

Acesta a precizat că România are deja acordul Comisiei Europene pentru acest ajutor de stat.

„Există acum toate condiţiile ca Tarom să ia măsurile necesare pentru a deveni la fel de eficientă precum competitorii săi”, a mai spus premierul.

Comisia Europeană a aprobat, la sfârşitul lunii aprilie, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a acorda transportatorului aerian naţional deţinut de stat, Tarom, un ajutor de restructurare în valoare de până la 95,3 milioane euro (473,69 milioane lei). Măsura va permite companiei să îşi restabilească viabilitatea pe termen lung, reducând în acelaşi timp la minimum denaturările concurenţei.

La 28 mai 2021, România a notificat Comisiei un plan de restructurare a companiei Tarom. Planul de restructurare stabileşte un pachet de măsuri de raţionalizare a operaţiunilor Tarom, de reînnoire a flotei sale învechite şi de reducere a costurilor.

În iulie 2021, Comisia a deschis o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de restructurare adoptate de România în favoarea Tarom ar fi în concordanţă cu normele UE privind ajutoarele de stat. În cursul investigaţiei aprofundate, România a actualizat planul de restructurare pentru a răspunde preocupărilor exprimate în decizia de iniţiere a procedurii.

În prezent, măsurile de restructurare notificate includ următoarele: anularea unei datorii în valoare de aproximativ 49,53 milioane euro (246,19 milioane lei) corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare, aprobat de Comisie în februarie 2020, plus dobânzile aferente; şi o injecţie de capital de aproximativ 45,77 milioane euro (227,50 milioane lei).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarom #companie #bani #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tunelul feroviar subacvatic care leagă Danemarca și Germania va înlocui feribotul de 45 de minute cu trenul de 7 minute, relatează Euronews.com.

Danemarca și Germania sunt cu un pas mai aproape de a fi legate prin cel mai lung tunel rutier și feroviar subacvatic din lume.

Regele Frederik al X-lea al Danemarcei a inaugurat săptămâna trecută primul element al unui viitor tunel de 18 kilometri pe sub Marea Baltică. Acesta va lega sudul Danemarcei de nordul Germaniei și va contribui la tranziția ecologică a sectorului transporturilor.

Legătura Fehmarnbelt, care se preconizează că va fi deschisă în 2029, va reduce, de asemenea, durata călătoriei de la 45 de minute, cât durează în prezent traversarea cu feribotul, la doar șapte minute cu trenul.

Aceasta va lega Roedby din partea daneză de Puttgarten din Germania, cu conexiuni rutiere și feroviare către Europa Centrală și țările nordice.

Prima secțiune a tunelului Fehmarnbelt, gata de scufundare
Frederik a dezvelit o placă la intrarea în primul tronson de 217 metri al tunelului, care va fi scufundat într-un șanț pe fundul mării din partea daneză în cursul acestui an. El a aruncat o monedă la efigia sa într-o capsulă a timpului care conține obiecte donate de cei care au construit elementele de beton.

Sund & Baelt, compania care construiește legătura Fehmarn, susține că va fi cel mai lung tunel submersibil. Acesta va include, de asemenea, o cale ferată electrificată. Se preconizează că mașinile vor putea traversa Marea Baltică în 10 minute pe cele patru benzi, iar trenurile vor face acest lucru în șapte minute.

În 2011, s-a decis ca o legătură între insula Lolland din sudul Danemarcei și insula Fehmarn din nordul Germaniei să fie construită sub forma unui tunel imersat.Lucrările pe partea daneză au fost puse în funcțiune în iulie 2022, iar pe partea germană exact un an mai târziu.

Cât va costa legătura Fehmarn?
Tunelul va fi format din 89 de elemente de beton care sunt construite la o instalație specială din Roedbyhavn pe Lolland, supranumită cel mai mare șantier din Europa de Nord. În mai, a fost turnat primul element.

Legătura Fehmarn va costa 55,1 miliarde de coroane (4,8 miliarde de euro) și va fi plătită de utilizatorii din Danemarca. Guvernul danez va decide taxa de trecere pentru tunel într-o etapă ulterioară.

În ultimii ani, Danemarca a construit legături rutiere și feroviare cu Suedia vecină și între două mari insule daneze.

În 2000, o legătură prin pod și tunel peste strâmtoarea Oresund a legat Copenhaga de Malmo, al treilea oraș ca mărime din Suedia, iar în 1998, traficul rutier a fost deschis între insulele Funen, unde se află Odense – al treilea oraș ca mărime din Danemarca – și Zealand, unde se află Copenhaga. Traficul feroviar a început cu un an mai devreme, notează Euronews.