Telefonia mobilă, pusă în încurcătură! Investițiile s-au redus cu aproape 30% în 5 ani

Conform datelor statistice ANRCETI pentru anul 2021, volumul total al investiţiilor în sectorul comunicaţiilor electronice a crescut, față de anul 2020, cu 19,3% și a constituit 1 124 mil. lei. Această tendință a fost determinată de sporirea cu 43,4% a investițiilor în rețelele audiovizuale, care au totalizat peste 236 mil. lei.

Totodată, valoarea investițiilor în reţelele de comunicații electronice fixe a crescut cu 25,5% şi au constituit circa 491 mil. lei, iar investițiile în reţelele mobile au crescut cu 2,8% și au însumat 396 mil. lei.

Din punct de vedere al ponderii investiţiilor, valorile acestui indicator pe segmentele reţelelor de comunicații electronice mobile și fixe, în anul 2021, au fost de 35,3%, și respectiv 43,7%. Ponderea acestui indicator pe segmentul retransmisia programelor audiovizuale a atins valoarea de circa 21%.

Piața serviciilor de comunicații electronice, după o recesiune de cinci ani, a înregistrat o creștere ușoară de 2,9%, comparativ cu anul 2020, și a totalizat 6 mld. 112 mil. lei. Această majorare se datorează creșterii veniturilor înregistrate pe piața serviciilor de acces la Internet mobil, cu 6%, însumând 1 mld. 281,4 mil. lei, veniturilor de pe piața serviciilor de acces la Internet fix, cu 4,1%, alcătuind 1 mld. 440,3 mil. lei, veniturilor de pe piața serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale, cu 24,9%, constituind 353,9 mil. lei și veniturilor obținute din alte activități realizate în domeniul comunicațiilor electronice, cu 25,4%, totalizând 896,6 mil. lei.

În același timp, vânzările pe piaţa de telefonie fixă s-au micșorat cu 12% și au totalizat 334 mil. lei, iar pe piața de telefonie mobilă au înregistrat o scădere de 0,9% și au însumat 2 mld. 889,1 mil. lei.

Cel mai mare venit mediu lunar per abonat (ARPU) a fost înregistrat pe piața serviciilor de Internet fix – de 161,9 lei, în scădere cu 2,8%, față de anul 2020, acces la Internet mobil dedicat – de 94,8 lei, în creștere cu 3,4%, pe piața serviciilor de telefonie mobilă – de 66,4 lei, în scădere cu 6,1%. Valoarea acestui indicator pe piața serviciilor TV contra plată a constituit 49,1 lei, în creștere cu 11,3%, iar pe cea a serviciilor de telefonie fixă a fost de 27,5 lei, mai mic cu 8,4%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrabandiștii moldoveni își freacă palmele în așteptarea unei noi oportunități: Uniunea Europeană se pregătește să majoreze semnificativ accizele la produsele din tutun și să extindă impozitarea și asupra țigărilor electronice și a produselor inovatoare cu nicotină, potrivit unui document intern al Comisiei Europene obținut de Politico, citat de European Pravda.

Potrivit proiectului de reformă a directivei europene privind accizele, se propune:

O creștere de 258% a taxelor pentru tutunul de rulat manual, folosit frecvent de fumători pentru țigări artizanale.
O majorare de 139% pentru acciza aplicată țigărilor convenționale.
Extinderea taxării și asupra țigărilor electronice (vape-uri) și a pliculețelor cu nicotină, produse din ce în ce mai populare în rândul tinerilor din UE.
Inițiativa vine ca răspuns la solicitările a 16 state membre, în frunte cu Țările de Jos, care au cerut Comisiei să armonizeze regimul fiscal pentru noile produse cu nicotină, invocând distorsiuni pe piața unică.

Documentul CE analizează trei scenarii de taxare, cel mai ambițios dintre ele urmând să genereze venituri suplimentare de 15,1 miliarde de euro anual la bugetele statelor membre.

Bruxelles-ul își fundamentează politica pe studii care arată că accizele mari la tutun au fost „cel mai eficient instrument” pentru reducerea consumului de nicotină în Europa. Totuși, diferențele mari de prețuri dintre statele UE și țările din vecinătate, cum este Republica Moldova, ar putea stimula contrabanda și piața neagră de produse din tutun.

Pe acest fond, traficul ilegal de țigări din afara granițelor UE, în special prin rute precum Moldova – România – Uniunea Europeană, riscă să se intensifice, oferind grupărilor de crimă organizată noi surse de venit.

Ultimele date ale arată că produsele provenite din Duty Free din Republica Moldova au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră din România, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%