Telefonia mobilă, pusă în încurcătură! Investițiile s-au redus cu aproape 30% în 5 ani

Conform datelor statistice ANRCETI pentru anul 2021, volumul total al investiţiilor în sectorul comunicaţiilor electronice a crescut, față de anul 2020, cu 19,3% și a constituit 1 124 mil. lei. Această tendință a fost determinată de sporirea cu 43,4% a investițiilor în rețelele audiovizuale, care au totalizat peste 236 mil. lei.

Totodată, valoarea investițiilor în reţelele de comunicații electronice fixe a crescut cu 25,5% şi au constituit circa 491 mil. lei, iar investițiile în reţelele mobile au crescut cu 2,8% și au însumat 396 mil. lei.

Din punct de vedere al ponderii investiţiilor, valorile acestui indicator pe segmentele reţelelor de comunicații electronice mobile și fixe, în anul 2021, au fost de 35,3%, și respectiv 43,7%. Ponderea acestui indicator pe segmentul retransmisia programelor audiovizuale a atins valoarea de circa 21%.

Piața serviciilor de comunicații electronice, după o recesiune de cinci ani, a înregistrat o creștere ușoară de 2,9%, comparativ cu anul 2020, și a totalizat 6 mld. 112 mil. lei. Această majorare se datorează creșterii veniturilor înregistrate pe piața serviciilor de acces la Internet mobil, cu 6%, însumând 1 mld. 281,4 mil. lei, veniturilor de pe piața serviciilor de acces la Internet fix, cu 4,1%, alcătuind 1 mld. 440,3 mil. lei, veniturilor de pe piața serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale, cu 24,9%, constituind 353,9 mil. lei și veniturilor obținute din alte activități realizate în domeniul comunicațiilor electronice, cu 25,4%, totalizând 896,6 mil. lei.

În același timp, vânzările pe piaţa de telefonie fixă s-au micșorat cu 12% și au totalizat 334 mil. lei, iar pe piața de telefonie mobilă au înregistrat o scădere de 0,9% și au însumat 2 mld. 889,1 mil. lei.

Cel mai mare venit mediu lunar per abonat (ARPU) a fost înregistrat pe piața serviciilor de Internet fix – de 161,9 lei, în scădere cu 2,8%, față de anul 2020, acces la Internet mobil dedicat – de 94,8 lei, în creștere cu 3,4%, pe piața serviciilor de telefonie mobilă – de 66,4 lei, în scădere cu 6,1%. Valoarea acestui indicator pe piața serviciilor TV contra plată a constituit 49,1 lei, în creștere cu 11,3%, iar pe cea a serviciilor de telefonie fixă a fost de 27,5 lei, mai mic cu 8,4%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.