Telefonia mobilă, pusă în încurcătură! Investițiile s-au redus cu aproape 30% în 5 ani

Conform datelor statistice ANRCETI pentru anul 2021, volumul total al investiţiilor în sectorul comunicaţiilor electronice a crescut, față de anul 2020, cu 19,3% și a constituit 1 124 mil. lei. Această tendință a fost determinată de sporirea cu 43,4% a investițiilor în rețelele audiovizuale, care au totalizat peste 236 mil. lei.

Totodată, valoarea investițiilor în reţelele de comunicații electronice fixe a crescut cu 25,5% şi au constituit circa 491 mil. lei, iar investițiile în reţelele mobile au crescut cu 2,8% și au însumat 396 mil. lei.

Din punct de vedere al ponderii investiţiilor, valorile acestui indicator pe segmentele reţelelor de comunicații electronice mobile și fixe, în anul 2021, au fost de 35,3%, și respectiv 43,7%. Ponderea acestui indicator pe segmentul retransmisia programelor audiovizuale a atins valoarea de circa 21%.

Piața serviciilor de comunicații electronice, după o recesiune de cinci ani, a înregistrat o creștere ușoară de 2,9%, comparativ cu anul 2020, și a totalizat 6 mld. 112 mil. lei. Această majorare se datorează creșterii veniturilor înregistrate pe piața serviciilor de acces la Internet mobil, cu 6%, însumând 1 mld. 281,4 mil. lei, veniturilor de pe piața serviciilor de acces la Internet fix, cu 4,1%, alcătuind 1 mld. 440,3 mil. lei, veniturilor de pe piața serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale, cu 24,9%, constituind 353,9 mil. lei și veniturilor obținute din alte activități realizate în domeniul comunicațiilor electronice, cu 25,4%, totalizând 896,6 mil. lei.

În același timp, vânzările pe piaţa de telefonie fixă s-au micșorat cu 12% și au totalizat 334 mil. lei, iar pe piața de telefonie mobilă au înregistrat o scădere de 0,9% și au însumat 2 mld. 889,1 mil. lei.

Cel mai mare venit mediu lunar per abonat (ARPU) a fost înregistrat pe piața serviciilor de Internet fix – de 161,9 lei, în scădere cu 2,8%, față de anul 2020, acces la Internet mobil dedicat – de 94,8 lei, în creștere cu 3,4%, pe piața serviciilor de telefonie mobilă – de 66,4 lei, în scădere cu 6,1%. Valoarea acestui indicator pe piața serviciilor TV contra plată a constituit 49,1 lei, în creștere cu 11,3%, iar pe cea a serviciilor de telefonie fixă a fost de 27,5 lei, mai mic cu 8,4%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.