Telefonia mobilă, pusă în încurcătură! Investițiile s-au redus cu aproape 30% în 5 ani

Conform datelor statistice ANRCETI pentru anul 2021, volumul total al investiţiilor în sectorul comunicaţiilor electronice a crescut, față de anul 2020, cu 19,3% și a constituit 1 124 mil. lei. Această tendință a fost determinată de sporirea cu 43,4% a investițiilor în rețelele audiovizuale, care au totalizat peste 236 mil. lei.

Totodată, valoarea investițiilor în reţelele de comunicații electronice fixe a crescut cu 25,5% şi au constituit circa 491 mil. lei, iar investițiile în reţelele mobile au crescut cu 2,8% și au însumat 396 mil. lei.

Din punct de vedere al ponderii investiţiilor, valorile acestui indicator pe segmentele reţelelor de comunicații electronice mobile și fixe, în anul 2021, au fost de 35,3%, și respectiv 43,7%. Ponderea acestui indicator pe segmentul retransmisia programelor audiovizuale a atins valoarea de circa 21%.

Piața serviciilor de comunicații electronice, după o recesiune de cinci ani, a înregistrat o creștere ușoară de 2,9%, comparativ cu anul 2020, și a totalizat 6 mld. 112 mil. lei. Această majorare se datorează creșterii veniturilor înregistrate pe piața serviciilor de acces la Internet mobil, cu 6%, însumând 1 mld. 281,4 mil. lei, veniturilor de pe piața serviciilor de acces la Internet fix, cu 4,1%, alcătuind 1 mld. 440,3 mil. lei, veniturilor de pe piața serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale, cu 24,9%, constituind 353,9 mil. lei și veniturilor obținute din alte activități realizate în domeniul comunicațiilor electronice, cu 25,4%, totalizând 896,6 mil. lei.

În același timp, vânzările pe piaţa de telefonie fixă s-au micșorat cu 12% și au totalizat 334 mil. lei, iar pe piața de telefonie mobilă au înregistrat o scădere de 0,9% și au însumat 2 mld. 889,1 mil. lei.

Cel mai mare venit mediu lunar per abonat (ARPU) a fost înregistrat pe piața serviciilor de Internet fix – de 161,9 lei, în scădere cu 2,8%, față de anul 2020, acces la Internet mobil dedicat – de 94,8 lei, în creștere cu 3,4%, pe piața serviciilor de telefonie mobilă – de 66,4 lei, în scădere cu 6,1%. Valoarea acestui indicator pe piața serviciilor TV contra plată a constituit 49,1 lei, în creștere cu 11,3%, iar pe cea a serviciilor de telefonie fixă a fost de 27,5 lei, mai mic cu 8,4%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.