TOP Restaurante, cafenele, pensiuni și hoteluri românești, premiate de Google cu Recenzia de Aur. Adaugă-le pe lista ta

28 Sept. 2021, 17:39
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
28 Sept. 2021, 17:39 // Au Bani //  MD Bani

Cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului, Google anunță premierea celor mai apreciate afaceri din domeniul HoReCa, de pe Google Maps. În listă se regăsesc mai multe afaceri printre care și o cafenea a familiei Memish, din Slatina, familie care a deschis și o bragagerie, considerată cea mai veche afacere privată, cu funcționare neîntreruptă, din România.

Astfel, din țara vecină, România, sunt premiate 31 de afaceri din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României și 4 domenii de activitate, cu cel mai mare rating pe Google Maps în regiunea și sectorul din care fac parte – a anunțat, luni, compania americană, într-un comunicat transmis StartupCafe.ro.

Fiecare afacere câștigătoare primește trofeul „Recenzia de Aur” din partea Google, ca apreciere a calității serviciilor și produselor oferite, reflectate în recenziile de pe Google Maps.

Proiectul în cadrul căruia Google acordă premiile „Recenzia de Aur” vizează companiile din domeniul HoReCa care sunt verificate prin serviciul Google Compania mea. Companiile trebuie să aibă profilul actualizat cu toate detaliile (adresă, program, telefon, etc.) și să fie active prin publicarea de actualizări constante, să aibă cel puțin 100 de recenzii pe Google Maps și un minim de 4,5 stele. Sunt premiate cele mai apreciate companii, ca rating și număr de recenzii, din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, pe 4 domenii de activitate din zona HoReCa: restaurante, hoteluri, centre spa și cafenele.

Pe lista firmelor premiate se numără și cafeneaua „Enver Memish & Fiii” din Slatina. Aceasta este a doua afacere a celebrei familii de albanezi din România. Familia Memish a deschis tot în Slatina, și bragageria „Atletul Albanez”, în anul 1939, care este probabil cea mai veche afacere privată din România, care a putut funcționa ca atare și în perioada comunistă.

Lista câștigătorilor „Recenzia de Aur” din acest an:

  • Restaurante: Piața9, Oradea (Regiunea Nord-Vest), La Birou Bistro, Brașov (Centru), Restaurant Q’usine, Campulung Moldovenesc (Nord-Est), Garden Restaurant, Buzău (Sud-Est), Lacul Verde Resort, Zahanaua (Sud-Muntenia), Burgeria Știrbei by Malacu, București (Bucurelti-Ilfov), Taverna D’Amici, Râmnicu Vâlcea (Sud-Vest), NARU, Timișoara (Vest).
  • Hoteluri / Pensiuni: Pensiunea Agnes, Vișeul de Sus (NV), Vila Bohemia, Sibiu (C), Pensiunea Ioana, Ruginești (N-E), Orizont-Mahmudia Resort, Mahmudia (S-E), Foișorul cu Flori, Sinaia (S), Epoque Hotel Relais & Châteaux, București (B-IF), NEST, Drobeta Turnu Severin (S-V), Villa Trevi, Bazoșu Nou (V).
  • Spa: Riviera Beauty & Spa, Cluj-Napoca (N-V), Masaj Salina Brașov, Brașov (C), Symphony Exclusive Club, Iași (N-E), Iaki Spa, Constanța (S-E), Verity Sport & Wellness, Pitesti (S), The Float Room, București (B-IF), Dynamic Gym & Spa,  Caransebeș (V).
  • Cafenele: SemiramiS Café, Oradea (N-V), The Bean Specialty Coffee, Mediaș (C), Harmony Cafe, Iași (N-E), Noi Cafe, Constanța (S-E), La Cafenea, Sinaia (S), Saint Roastery Specialty Coffee, București (B-IF), Enver Memish & Fiii, Slatina (S-E), Ovride Specialty Coffee, Timișoara (V).

Google Compania Mea este instrumentul gratuit prin care afacerile își pot pune profilul pe Google Maps și Google Search. Astfel, ele vor apărea pe Google Maps cu toate detaliile, iar informațiile despre ele vor putea fi găsite de cei interesați prin căutare pe Google.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!