Trenuri care merg cu viteza melcului în Republica Moldova. Unde și de ce se întâmplă asta

Există un segment de cale ferată în Republica Moldova unde trenurile abia de ating viteza melcului. Acestea se deplasează cu numai câțiva kilometri pe oră.

Este vorba de segmentul de cale ferată a coridorului Vălcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari unde viteza medie este de 38 km/h.

„Continuăm să investim în Calea Ferată. A fost aprobat acordul cu BEI pentru reabilitarea a 128 de kilometri de cale ferată pe coridorul Vălcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari. Astăzi, trenurile se deplasează cu o viteză medie de 38 de km pe oră ceea ce blochează lanțurile logistice și tranzitul mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Până în 2025, vom reabilita acest segment, vom crește viteza de deplasare a trenurilor și vom asigura o piață mai dinamică și mai competitivă pentru țara noastră (mai multe detalii despre proiect”, susține ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Anterior, ministrul Spînu declara că pentru reabilitarea întregii rețele feroviare din Republica Moldova este nevoie de 3 miliarde de euro.

Lungimea totală a liniilor de cale ferată este de 1500 km.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#viteza reabilitare #trenuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Petrolului din Irak a anunțat inițierea unor negocieri directe cu companii americane pentru preluarea participației gigantului rus „Lukoil” în zăcământul petrolier West Qurna-2, transmite Bloomberg. Autoritățile irakiene nu au făcut publice numele potențialilor cumpărători, însă, potrivit surselor citate, companii precum ExxonMobil și Chevron și-au exprimat anterior interesul pentru activele internaționale ale „Lukoil”, pe care firma este obligată să le vândă în regim accelerat din cauza sancțiunilor impuse de administrația Donald Trump.

Zăcământul West Qurna-2, cu rezerve estimate la 14 miliarde de barili și o producție de aproximativ 500.000 de barili pe zi, reprezintă cel mai mare activ extern al „Lukoil”. Compania rusă deține aici o participație de 75%. Ministerul Petrolului de la Bagdad afirmă că transferul controlului către o companie petrolieră americană „ar servi intereselor comune, ar consolida stabilitatea piețelor mondiale și ar garanta continuitatea producției de petrol a Irakului”.

Deocamdată, autoritățile irakiene nu au precizat termenul la care ar putea fi semnat acordul final privind vânzarea participației „Lukoil”.

Potrivit Bloomberg, decizia Irakului de a implica firme americane corespunde atât intereselor strategice ale Washingtonului, cât și intenției Bagdadului de a aprofunda relațiile energetice cu Statele Unite.

Anunțul vine pe fundalul problemelor majore ale „Lukoil” în Irak. Pe 10 noiembrie, compania a declarat forță majoră la West Qurna-2, după ce autoritățile irakiene au suspendat toate plățile în numerar și în petrol către firma rusă. În aceeași perioadă, compania petrolieră de stat SOMO a anulat trei livrări de petrol extrase de „Lukoil”. Ulterior, guvernul Irakului a preluat gestionarea exporturilor provenite din zăcământ, pentru a asigura continuitatea livrărilor în pofida sancțiunilor.

Statele Unite au impus sancțiuni severe împotriva „Lukoil” și „Rosneft” în luna octombrie, cu scopul de a limita finanțarea războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. Trezoreria americană a acordat companiei doar o lună pentru închiderea operațiunilor din afara Rusiei, însă licența temporară a fost ulterior prelungită până la 13 decembrie.

Cu active în 11 țări, de la Europa și Africa până în Orientul Mijlociu, „Lukoil” este acum forțată să își vândă rapid operațiunile internaționale pentru a respecta regimul de sancțiuni.