Trenuri care merg cu viteza melcului în Republica Moldova. Unde și de ce se întâmplă asta

Există un segment de cale ferată în Republica Moldova unde trenurile abia de ating viteza melcului. Acestea se deplasează cu numai câțiva kilometri pe oră.

Este vorba de segmentul de cale ferată a coridorului Vălcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari unde viteza medie este de 38 km/h.

„Continuăm să investim în Calea Ferată. A fost aprobat acordul cu BEI pentru reabilitarea a 128 de kilometri de cale ferată pe coridorul Vălcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari. Astăzi, trenurile se deplasează cu o viteză medie de 38 de km pe oră ceea ce blochează lanțurile logistice și tranzitul mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Până în 2025, vom reabilita acest segment, vom crește viteza de deplasare a trenurilor și vom asigura o piață mai dinamică și mai competitivă pentru țara noastră (mai multe detalii despre proiect”, susține ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Anterior, ministrul Spînu declara că pentru reabilitarea întregii rețele feroviare din Republica Moldova este nevoie de 3 miliarde de euro.

Lungimea totală a liniilor de cale ferată este de 1500 km.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#viteza reabilitare #trenuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla rusă a devenit în 2025 cea mai puternică valută din lume, apreciindu-se cu aproximativ 45% față de dolarul american și fiind tranzacționată în jurul nivelului de 78 de ruble pentru un dolar, potrivit datelor Bloomberg. Este cel mai mare avans anual al monedei ruse din cel puțin 1994.

Evoluția are loc în pofida războiului în Ucraina, scăderii prețurilor la petrol și a noilor sancțiuni impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană. Un rol important l-au avut cererea redusă de valută străină pe piața internă, ca urmare a sancțiunilor, dar și politica monetară strictă a Băncii Centrale a Rusiei, care a menținut dobânzile la niveluri foarte ridicate, stimulând economisirea în ruble.

Totodată, banca centrală și Ministerul Finanțelor au intervenit pe piață prin vânzări de valută și aur din Fondul Național de Bunăstare, pentru a compensa diminuarea veniturilor din energie. Chiar dacă în primele 11 luni ale anului veniturile din petrol și gaze au scăzut cu peste 20%, rubla se numără printre cele mai performante active globale în 2025.

Pe de altă parte, o rublă puternică pune presiune pe exportatori și asupra bugetului de stat, iar economiștii avertizează că această situație ar putea frâna creșterea economică. Banca Centrală a Rusiei estimează pentru acest an un avans al economiei de doar 0,5–1%, față de peste 4% înregistrat în 2024.