Ucraina se teme de „un cuţit în spate” împlântat de unii aliați împotriva Rusiei

Presiunea americană și europeană pentru o soluție negociată a războiului din Ucraina a provocat o criză în guvernul lui Volodimir Zelenski la Kiev, obișnuit până acum cu un sprijin politic și militar neîngrădit împotriva invaziei întreprinse de Rusia în urmă cu opt luni. Marți (8 noiembrie), consilierul prezidențial Mihailo Podoliak, unul dintre cei mai vocali aliați ai lui Zelenski, a declarat într-un interviu pentru cotidianul italian “La Reppublica” că “vom continua să luptăm chiar dacă vom fi înjunghiați în spate”. Era o aluzie directă la presiunea americană, relatată într-un reportaj din cotidianul “Washington Post” și care nu a fost negată de administrația Joe Biden, pentru ca Ucraina să ia în calcul să stea la masă cu Kremlinul. Până acum, Kievul spune că va discuta doar dacă președintele Vladimir Putin nu va mai fi la putere.

Întrucât acest lucru nu se va întâmpla într-o perspectivă vizibilă și ţinând seama de pregătirile pentru o bătălie de proporţii în regiunea Herson (sud) care ar putea decide cursul războiului, există semne că SUA au început să-și piardă răbdarea în privinţa conflictului – care a costat deja în jur de 50 de miliarde de dolari din vistieria țării, 18 miliarde de dolari în armament.

Acest lucru vine pe fondul alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, în care se așteaptă ca Biden să piardă controlul asupra Camerei Reprezentanților și poate al Senatului în fața opoziției republicane. În timp ce sprijinul destinat Kievului nu se va schimba, calitatea efortului de război prin procură cu Moscova ar putea fi afectată.

„Nu avem de ales. Dacă vom înceta să ne apărăm, nu vom mai exista”, a declarat Podoliak. Șeful său, Zelenski, a reiterat care sunt condițiile sale într-un discurs înregistrat referitor la primirea Medaliei Libertății din partea Congresului american. „Vă cer să mențineți o unitate indestructibilă, ca acum, până la restabilirea păcii”, a afirmat președintele.

Semnalul negativ pentru Kiev nu este reprezentat doar de unele scurgeri de informații către presă. Marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin va participa la reuniunea G-20 de săptămâna viitoare de pe insula Bali (Indonezia), „dacă circumstanțele o vor permite”.

Întâlnirea dintre Biden și Xi, un punct important pentru Ucraina

Este un semn reeferitor la scurgerea de informaţii din „Washington Post”, pe care Peskov refuzase să o comenteze în ajun. Dacă Biden și chinezul Xi Jinping se vor duce în Bali, așa cum este programat, se pregătește un scenariu pentru un fel de negociere inițială – nu sub formă de anunțuri, ci cu siguranță de discuţii între delegații.

Există multe așteptări cu privire la o întâlnire bilaterală între Biden și Xi, recent desemnat în funcţia de lider suprem al dictaturii de la Beijing. Chineziul este principalul aliat al lui Putin, iar săptămâna trecută acesta a primit o cerere personală în timpul vizitei a cancelarului german Olaf Scholz de a interveni în favoarea unei negocieri.

Poate că o astfel de întâlnire nici nu va avea loc, dar scena este pregătită. Cert este că Kremlinul a repetat, în ultimele două săptămâni, dorința sa de a negocia – chiar dacă se intensifică ferocitatea atacului său asupra infrastructurii energetice ţării vecine.

Moscova a aruncat vina asupra Kievului. Zelenski, pe lângă faptul că dorește răsturnarea iluzorie a lui Putin, cere ca ruşii să părăsească toate teritoriile ocupate – Crimeea, anexată în urmă cu aproape nouă ani, și zonele controlate din cele patru regiuni pe care Kremlinul le-a absorbit pe 30 septembrie.

În afară de aceasta, Kievul dorește acorduri privind respectarea integrităţii sale teritoriale și reparații pentru distrugerea din cadrul conflictului.

Moscova a oferit diferite opțiuni pe lista sa de dorințe de război: a încercat în mod clar să-l răstoarne pe Zelenski și să cucerească Kievul la începutul conflictului, dar planificarea necorespunzătoare și rezistența ucraineană l-au făcu să eșueze. Ulterior, a concentrat cu mai mult succes operațiuni în Donbas (estul țării), unde domină Luganskul anexat și o bună parte din Donețk, de asemenea absorbit.

Între timp, a stabilit legătura dintre aceste zone și Crimeea. Un general rus a sugerat că ar trebui să cicerească toată coasta Mării Negre până la enclava separatistă pro-rusă Transnistria din Moldova. Ministrul de externe Serghei Lavrov a menţionat căderea lui Zelenski, în timp ce purtătorul de cuvânt Peskov a stabilit ca „obiectiv minim” menținerea celor patru zone deja anexate.

În afară de aceasta, Rusia nu acceptă ca Ucraina să se alăture structurilor occidentale, precum NATO (alianța militară) și Uniunea Europeană (blocul politico-economic), altfel va pierde profunzimea strategică pe care cel puțin neutralitatea le-ar oferi-o în faţa adversarilor săi.

După cum s-a arătat astăzi, nu există vreun acord, cu excepția cazului în care cineva va ceda primul. Aici apare supărarea Kievului față de aliații săi, care au lăsat să se înțeleagă oboseala legată de prelungirea războiului și efectele sale economice globale, inflația în domeniul alimentelor și energiei pentru început.

Pentru Xi, ar fi și o oportunitate de reapropiere de cel mai mare rival al său strategic, Biden, într-un moment în care liderul chinez trebuie să abordeze probleme economice grave – care se leagă direct de interconectarea cu Occidentul, pe lângă faptul că nu poate risca să facă obiectul unor precum Putin, notează folha.uol.com.br

#Zelenski #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.