Ucraina se teme de „un cuţit în spate” împlântat de unii aliați împotriva Rusiei

Presiunea americană și europeană pentru o soluție negociată a războiului din Ucraina a provocat o criză în guvernul lui Volodimir Zelenski la Kiev, obișnuit până acum cu un sprijin politic și militar neîngrădit împotriva invaziei întreprinse de Rusia în urmă cu opt luni. Marți (8 noiembrie), consilierul prezidențial Mihailo Podoliak, unul dintre cei mai vocali aliați ai lui Zelenski, a declarat într-un interviu pentru cotidianul italian „La Reppublica” că „vom continua să luptăm chiar dacă vom fi înjunghiați în spate”. Era o aluzie directă la presiunea americană, relatată într-un reportaj din cotidianul „Washington Post” și care nu a fost negată de administrația Joe Biden, pentru ca Ucraina să ia în calcul să stea la masă cu Kremlinul. Până acum, Kievul spune că va discuta doar dacă președintele Vladimir Putin nu va mai fi la putere.

Întrucât acest lucru nu se va întâmpla într-o perspectivă vizibilă și ţinând seama de pregătirile pentru o bătălie de proporţii în regiunea Herson (sud) care ar putea decide cursul războiului, există semne că SUA au început să-și piardă răbdarea în privinţa conflictului – care a costat deja în jur de 50 de miliarde de dolari din vistieria țării, 18 miliarde de dolari în armament.

Acest lucru vine pe fondul alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, în care se așteaptă ca Biden să piardă controlul asupra Camerei Reprezentanților și poate al Senatului în fața opoziției republicane. În timp ce sprijinul destinat Kievului nu se va schimba, calitatea efortului de război prin procură cu Moscova ar putea fi afectată.

„Nu avem de ales. Dacă vom înceta să ne apărăm, nu vom mai exista”, a declarat Podoliak. Șeful său, Zelenski, a reiterat care sunt condițiile sale într-un discurs înregistrat referitor la primirea Medaliei Libertății din partea Congresului american. „Vă cer să mențineți o unitate indestructibilă, ca acum, până la restabilirea păcii”, a afirmat președintele.

Semnalul negativ pentru Kiev nu este reprezentat doar de unele scurgeri de informații către presă. Marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin va participa la reuniunea G-20 de săptămâna viitoare de pe insula Bali (Indonezia), „dacă circumstanțele o vor permite”.

Întâlnirea dintre Biden și Xi, un punct important pentru Ucraina

Este un semn reeferitor la scurgerea de informaţii din „Washington Post”, pe care Peskov refuzase să o comenteze în ajun. Dacă Biden și chinezul Xi Jinping se vor duce în Bali, așa cum este programat, se pregătește un scenariu pentru un fel de negociere inițială – nu sub formă de anunțuri, ci cu siguranță de discuţii între delegații.

Există multe așteptări cu privire la o întâlnire bilaterală între Biden și Xi, recent desemnat în funcţia de lider suprem al dictaturii de la Beijing. Chineziul este principalul aliat al lui Putin, iar săptămâna trecută acesta a primit o cerere personală în timpul vizitei a cancelarului german Olaf Scholz de a interveni în favoarea unei negocieri.

Poate că o astfel de întâlnire nici nu va avea loc, dar scena este pregătită. Cert este că Kremlinul a repetat, în ultimele două săptămâni, dorința sa de a negocia – chiar dacă se intensifică ferocitatea atacului său asupra infrastructurii energetice ţării vecine.

Moscova a aruncat vina asupra Kievului. Zelenski, pe lângă faptul că dorește răsturnarea iluzorie a lui Putin, cere ca ruşii să părăsească toate teritoriile ocupate – Crimeea, anexată în urmă cu aproape nouă ani, și zonele controlate din cele patru regiuni pe care Kremlinul le-a absorbit pe 30 septembrie.

În afară de aceasta, Kievul dorește acorduri privind respectarea integrităţii sale teritoriale și reparații pentru distrugerea din cadrul conflictului.

Moscova a oferit diferite opțiuni pe lista sa de dorințe de război: a încercat în mod clar să-l răstoarne pe Zelenski și să cucerească Kievul la începutul conflictului, dar planificarea necorespunzătoare și rezistența ucraineană l-au făcu să eșueze. Ulterior, a concentrat cu mai mult succes operațiuni în Donbas (estul țării), unde domină Luganskul anexat și o bună parte din Donețk, de asemenea absorbit.

Între timp, a stabilit legătura dintre aceste zone și Crimeea. Un general rus a sugerat că ar trebui să cicerească toată coasta Mării Negre până la enclava separatistă pro-rusă Transnistria din Moldova. Ministrul de externe Serghei Lavrov a menţionat căderea lui Zelenski, în timp ce purtătorul de cuvânt Peskov a stabilit ca „obiectiv minim” menținerea celor patru zone deja anexate.

În afară de aceasta, Rusia nu acceptă ca Ucraina să se alăture structurilor occidentale, precum NATO (alianța militară) și Uniunea Europeană (blocul politico-economic), altfel va pierde profunzimea strategică pe care cel puțin neutralitatea le-ar oferi-o în faţa adversarilor săi.

După cum s-a arătat astăzi, nu există vreun acord, cu excepția cazului în care cineva va ceda primul. Aici apare supărarea Kievului față de aliații săi, care au lăsat să se înțeleagă oboseala legată de prelungirea războiului și efectele sale economice globale, inflația în domeniul alimentelor și energiei pentru început.

Pentru Xi, ar fi și o oportunitate de reapropiere de cel mai mare rival al său strategic, Biden, într-un moment în care liderul chinez trebuie să abordeze probleme economice grave – care se leagă direct de interconectarea cu Occidentul, pe lângă faptul că nu poate risca să facă obiectul unor precum Putin, notează folha.uol.com.br

#Zelenski #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comuna Lozova, raionul Strășeni, marchează un moment important prin finalizarea proiectului de modernizare a sistemului de apeduct – un proiect de importanță strategică pentru sănătatea publică și dezvoltarea locală. După decenii în care localnicii au avut acces doar la apă tehnică sau sulfuroasă, comunitatea beneficiază, în premieră, de apă potabilă sigură și mineralizată.

Primele sonde de alimentare cu apă din localitate au fost puse în funcțiune după anii ’80, însă apa nu era potrivită pentru consum. Ulterior, în 2022, o a doua sondă a început să distribuie apă tehnică, cu un conținut ridicat de sulf. Situația s-a schimbat odată cu implementarea unui sistem modern de filtrare și mineralizare.

„Până nu am văzut acest rezultat frumos, această adevărată minune, nu am vrut să împărtășesc informația. Am preferat să ne bucurăm de un rezultat sigur, verificat, decât să avem rezerve față de rezultat”, a declarat primarul comunei Lozova, Viorel Jardan, în cadrul evenimentului oficial de finalizare a proiectului.

După efectuarea unui număr extins de analize de laborator, specialiștii au confirmat că apa corespunde standardelor de potabilitate.

„Dintr-o apă tehnică am ajuns la filtrare și mineralizare. Iar astăzi, în urma numeroaselor rezultate de laborator, putem afirma cu certitudine că apa este potabilă și sănătoasă”, a subliniat edilul.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul companiei Aquaphor International, în parteneriat cu Aquaphor Moldova, și reprezintă primul proiect-pilot de acest tip din Republica Moldova. Un rol important în dezvoltarea și implementarea proiectului l-a avut și Ambasada Republicii Moldova în Estonia, care a contribuit activ la facilitarea cooperării dintre partenerii internaționali și autoritățile locale. Sistemul este format din trei containere dotate cu utilaje de ultimă generație pentru tratarea apei, valoarea investiției ridicându-se la peste 7 milioane de lei.

„Este un adevărat cadou pentru comunitatea noastră, pe care îl vom valorifica la maximum. Degeaba avem infrastructură, drumuri sau mașini scumpe, dacă suntem bolnavi. Avem nevoie de apă sănătoasă, de educație, de alimentație sănătoasă și de servicii medicale de calitate”, a mai declarat Viorel Jardan.

La rândul său, Eugeniu Sturza, administratorul Aquaphor Moldova, a explicat cum a fost aleasă localitatea Lozova pentru implementarea proiectului: „Acest proiect a venit, într-un fel, întâmplător. Aquaphor reprezintă nucleul european în tratarea și filtrarea apei. Din discuțiile cu domnul primar am înțeles că Lozova luptă de mult timp pentru a avea apă potabilă. Primele analize ne-au arătat că apa era de o calitate foarte slabă.”

Potrivit acestuia, au urmat zeci de teste din diferite sonde, iar decizia a fost una clară. „Am decis să venim aici, să implementăm acest proiect și să demonstrăm că și dintr-o astfel de apă se poate obține apă potabilă. Este un exemplu pentru alte localități, care pot beneficia de asemenea sisteme fără a aștepta ani la rând extinderea rețelelor de apeduct de la râuri care, în multe cazuri, nici nu mai au apă. Colegii noștri au lucrat zi și noapte pentru a lansa proiectul în ajun de sărbători, ca să putem oferi copiilor și familiilor din Lozova apă mineralizată. Din toate analizele efectuate, această apă este mai bună decât cea din Chișinău”, a spus Sturza.

Autoritățile locale consideră că proiectul de la Lozova poate deveni un model replicabil la nivel național, demonstrând că soluțiile moderne de tratare a apei pot fi implementate eficient și rapid, fără investiții masive în rețele de aducțiune pe distanțe mari.

#lozova #apa potabila #proiect pilot