Ucraina se teme de „un cuţit în spate” împlântat de unii aliați împotriva Rusiei

Presiunea americană și europeană pentru o soluție negociată a războiului din Ucraina a provocat o criză în guvernul lui Volodimir Zelenski la Kiev, obișnuit până acum cu un sprijin politic și militar neîngrădit împotriva invaziei întreprinse de Rusia în urmă cu opt luni. Marți (8 noiembrie), consilierul prezidențial Mihailo Podoliak, unul dintre cei mai vocali aliați ai lui Zelenski, a declarat într-un interviu pentru cotidianul italian „La Reppublica” că „vom continua să luptăm chiar dacă vom fi înjunghiați în spate”. Era o aluzie directă la presiunea americană, relatată într-un reportaj din cotidianul „Washington Post” și care nu a fost negată de administrația Joe Biden, pentru ca Ucraina să ia în calcul să stea la masă cu Kremlinul. Până acum, Kievul spune că va discuta doar dacă președintele Vladimir Putin nu va mai fi la putere.

Întrucât acest lucru nu se va întâmpla într-o perspectivă vizibilă și ţinând seama de pregătirile pentru o bătălie de proporţii în regiunea Herson (sud) care ar putea decide cursul războiului, există semne că SUA au început să-și piardă răbdarea în privinţa conflictului – care a costat deja în jur de 50 de miliarde de dolari din vistieria țării, 18 miliarde de dolari în armament.

Acest lucru vine pe fondul alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, în care se așteaptă ca Biden să piardă controlul asupra Camerei Reprezentanților și poate al Senatului în fața opoziției republicane. În timp ce sprijinul destinat Kievului nu se va schimba, calitatea efortului de război prin procură cu Moscova ar putea fi afectată.

„Nu avem de ales. Dacă vom înceta să ne apărăm, nu vom mai exista”, a declarat Podoliak. Șeful său, Zelenski, a reiterat care sunt condițiile sale într-un discurs înregistrat referitor la primirea Medaliei Libertății din partea Congresului american. „Vă cer să mențineți o unitate indestructibilă, ca acum, până la restabilirea păcii”, a afirmat președintele.

Semnalul negativ pentru Kiev nu este reprezentat doar de unele scurgeri de informații către presă. Marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin va participa la reuniunea G-20 de săptămâna viitoare de pe insula Bali (Indonezia), „dacă circumstanțele o vor permite”.

Întâlnirea dintre Biden și Xi, un punct important pentru Ucraina

Este un semn reeferitor la scurgerea de informaţii din „Washington Post”, pe care Peskov refuzase să o comenteze în ajun. Dacă Biden și chinezul Xi Jinping se vor duce în Bali, așa cum este programat, se pregătește un scenariu pentru un fel de negociere inițială – nu sub formă de anunțuri, ci cu siguranță de discuţii între delegații.

Există multe așteptări cu privire la o întâlnire bilaterală între Biden și Xi, recent desemnat în funcţia de lider suprem al dictaturii de la Beijing. Chineziul este principalul aliat al lui Putin, iar săptămâna trecută acesta a primit o cerere personală în timpul vizitei a cancelarului german Olaf Scholz de a interveni în favoarea unei negocieri.

Poate că o astfel de întâlnire nici nu va avea loc, dar scena este pregătită. Cert este că Kremlinul a repetat, în ultimele două săptămâni, dorința sa de a negocia – chiar dacă se intensifică ferocitatea atacului său asupra infrastructurii energetice ţării vecine.

Moscova a aruncat vina asupra Kievului. Zelenski, pe lângă faptul că dorește răsturnarea iluzorie a lui Putin, cere ca ruşii să părăsească toate teritoriile ocupate – Crimeea, anexată în urmă cu aproape nouă ani, și zonele controlate din cele patru regiuni pe care Kremlinul le-a absorbit pe 30 septembrie.

În afară de aceasta, Kievul dorește acorduri privind respectarea integrităţii sale teritoriale și reparații pentru distrugerea din cadrul conflictului.

Moscova a oferit diferite opțiuni pe lista sa de dorințe de război: a încercat în mod clar să-l răstoarne pe Zelenski și să cucerească Kievul la începutul conflictului, dar planificarea necorespunzătoare și rezistența ucraineană l-au făcu să eșueze. Ulterior, a concentrat cu mai mult succes operațiuni în Donbas (estul țării), unde domină Luganskul anexat și o bună parte din Donețk, de asemenea absorbit.

Între timp, a stabilit legătura dintre aceste zone și Crimeea. Un general rus a sugerat că ar trebui să cicerească toată coasta Mării Negre până la enclava separatistă pro-rusă Transnistria din Moldova. Ministrul de externe Serghei Lavrov a menţionat căderea lui Zelenski, în timp ce purtătorul de cuvânt Peskov a stabilit ca „obiectiv minim” menținerea celor patru zone deja anexate.

În afară de aceasta, Rusia nu acceptă ca Ucraina să se alăture structurilor occidentale, precum NATO (alianța militară) și Uniunea Europeană (blocul politico-economic), altfel va pierde profunzimea strategică pe care cel puțin neutralitatea le-ar oferi-o în faţa adversarilor săi.

După cum s-a arătat astăzi, nu există vreun acord, cu excepția cazului în care cineva va ceda primul. Aici apare supărarea Kievului față de aliații săi, care au lăsat să se înțeleagă oboseala legată de prelungirea războiului și efectele sale economice globale, inflația în domeniul alimentelor și energiei pentru început.

Pentru Xi, ar fi și o oportunitate de reapropiere de cel mai mare rival al său strategic, Biden, într-un moment în care liderul chinez trebuie să abordeze probleme economice grave – care se leagă direct de interconectarea cu Occidentul, pe lângă faptul că nu poate risca să facă obiectul unor precum Putin, notează folha.uol.com.br

#Zelenski #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Probele de motorină prelevate în aceste zile din mai multe loturi destinate pieței din Republica Moldova vor fi supuse analizelor de laborator, în contextul intensificării controalelor asupra calității produselor petroliere introduse în țară, anunță Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC).

Ieri, inspectorii au colectat probe din depozitele situate în zona postului vamal Leușeni, unde sunt stocate cantități de motorină destinate circuitului comercial. Verificările au vizat respectarea cerințelor de calitate și conformitate prevăzute de legislația în vigoare, înainte ca produsul să ajungă la consumatori.

Acțiunile au continuat și astăzi în Portul Internațional Liber Giurgiulești, unde au fost prelevate probe din loturile de motorină la intrarea în țară, înainte de plasarea acestora pe piața internă.

Potrivit ISSPNPC, măsurile întreprinse la punctele de trecere a frontierei Leușeni și în Portul Internațional Liber Giurgiulești au drept scop prevenirea introducerii pe piață a produselor petroliere neconforme și protejarea consumatorilor de riscurile legate de utilizarea unor carburanți de calitate necorespunzătoare.

„Supravegherea calității produselor petroliere constituie o prioritate constantă, motiv pentru care controalele vor continua atât la punctele de intrare în țară, cât și pe întreg lanțul de distribuție”, se arată în comunicatul ISSPNPC.

Probele colectate vor fi analizate în laboratoare acreditate, iar în funcție de rezultate, autoritatea va întreprinde măsurile legale necesare. În cazul în care vor fi depistate neconformități, pot fi aplicate sancțiuni prevăzute de legislație, inclusiv retragerea produselor de pe piață.

Verificările au loc în contextul în care pe piață a apărut un lot de motorină neconformă, cu un punct de curgere (CFPP) sub standardul minim de minus 20 de grade. Din cauza carburantului care a înghețat la temperaturi scăzute, numeroși șoferi s-au confruntat cu defecțiuni tehnice costisitoare.

Deputatul PAS, Dorian Istrati, a declarat că guvernarea PAS a modificat legislația astfel încât produsele importate din Uniunea Europeană să nu mai fie supuse verificărilor de conformitate la vamă, bazându-se exclusiv pe certificarea acestora în statele de origine.