UE pregăteşte noi sancţiuni împotriva Rusiei, la doi ani de la începutul războiului

Uniunea Europeană se pregăteşte să impună Rusiei un nou pachet de sancţiuni, înaintea împlinirii a doi ani de la declanşar.

Conform unor informaţii obţinute de agenţia citată, sancţiunile vor fi extinse semnificativ, incluzând peste 200 de persoane şi organizaţii cărora li se vor bloca activele din UE. Totodată, vor fi vizate mai multe companii care contribuie la dezvoltarea militară şi tehnologică a Rusiei sau la consolidarea apărării şi securităţii acestei ţări.

Uniunea nu va mai putea vinde produse şi tehnologii cu legături militare cu Rusia.

Bruxellesul a utilizat recent această tactică împotriva unor companii din China, Uzbekistan, Iran sau Emiratele Arabe Unite, acuzate de implicare în ocolirea sancţiunilor europene.

Propunerile concrete pentru noul pachet de sancţiuni – al 13-lea de până acum, din februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina – au fost prezentate statelor membre ale UE de înalţi oficiali ai Comisiei Europene la sfârşitul săptămânii trecute, precizează dpa.

Următorul pas este redactarea unei rezoluţii privind sancţiunile, care va trebui apoi aprobată oficial de cele 27 de ţări din Uniune.

Precedentul pachet a inclus interdicţia importurilor de diamante şi bijuterii din Rusia. De mai mult timp este în vigoare o interdicţie extensivă a importurilor de ţiţei, cărbune, aur şi produse de lux ruseşti, precum şi o serie de măsuri împotriva băncilor şi instituţiilor financiare ruse.

Potrivit dpa, odată cu sancţiunile s-ar putea decide încă o măsură deja luată în considerare: confiscarea veniturilor generate de activele blocate ale Băncii Centrale a Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #occident #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.