Ultima șansă: 12 noiembrie – ultima zi în care îți poți înscrie numele în genericul de final al filmului CARBON!

Sunt zile numărate până la premiera online a filmului CARBON. Cei care își doresc să apară în genericul de final mai au DOAR 6 zile pentru a-și cumpăra biletul pe CarbonFilm.md și a indica numele complet ce va apărea în titlurile de final. 12 noiembrie, ora 23:59 este ultima dată până la care acest lucru este posibil, pentru a permite procesarea fișierului final și pregătirea filmului de difuzare.

Biletele achiziționate după 12 noiembrie vor oferi acces la premiera online, însă fără includerea numelui și prenumelui în genericul final. Procurarea biletelor va fi posibilă până pe data 16 noiembrie, ora 20:00.

Cu ocazia celor doi ani după lansare, CARBON adună spectatorii în fața micilor ecrane la cea mai mare premieră online din istoria cinematografiei autohtone. Premiera online a filmului CARBON este programată pe 16 noiembrie 2024, la ora 21:00 (ora Moldovei). Evenimentul îi așteaptă pe toți spectatorii, atât din țară, cât și din diaspora, care acum pot trăi experiența CARBON direct din confortul casei lor. Menționăm, că la acest moment la premieră s-au înregistrat spectatori din 68 de țări din întreaga lume.

Filmul CARBON a cucerit inimile spectatorilor, fiind recunoscut la nivel național și internațional. La prestigiosul „San Sebastian International Film Festival” din Spania, CARBON a fost selectat oficial în categoria New Directors. De asemenea, a fost recompensat cu Premiul Publicului atât la Transilvania International Film Festival din România, cât și la Romanian Filmuseum din München, Germania, consolidându-și statutul de favorit al spectatorilor. La nivel național, CARBON a triumfat la Gala Cineaștilor 2024 din Republica Moldova, unde a obținut șase trofee.

Producția cinematografică, în regia lui Ion Borș, relatează povestea unui tânăr tractorist pe nume Dima, care pornește într-o aventură absurdă, plină de situații penibile. Acțiunea are loc în Moldova anului 1992, în nemijlocita apropiere de zonele fierbinți ale conflictului de pe Nistru, unde tânărul se ciocnește de indiferența, goana după profit și prostia oamenilor care îl înconjoară. Din toată această poveste, Dima învață un lucru important –„să fie om!”, o lecție care, în cele din urmă, reușește să-i schimbe viața.

#premieră online #carbon #film

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După invazia Rusiei în Ucraina, securitatea energetică a devenit una dintre principalele preocupări ale Europei, alături de prețuri și de tranziția verde. Un raport realizat de Euronews, pe baza datelor Eurostat și ale Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), arată cum s-a schimbat comerțul cu energie electrică pe continent și care sunt statele mari exportatoare și importatoare.

În 2024, dintr-un total de 35 de state europene, 13 au fost exportatoare nete de energie electrică, iar 21 – importatoare nete. Singura țară care nu a raportat niciun import de electricitate a fost Cipru. La nivelul Uniunii Europene, balanța energetică a fost ușor pozitivă, de -0,5%, ceea ce arată că, în ansamblu, statele membre au exportat mai multă energie decât au importat.

Cele mai mari exporturi de energie provin din Franța și Suedia, ambele având producție internă abundentă – nucleară, respectiv hidro. Franța a înregistrat un export net de 89.851 GWh, echivalent cu 22% din consumul intern, iar Suedia – 33.435 GWh, adică 27% din producția totală. Alte țări exportatoare importante sunt Slovenia, Norvegia, Slovacia, Cehia și Austria. „Franța a devenit în 2024 cel mai mare exportator de energie electrică din lume, cu un record de 90 TWh – echivalentul consumului anual al Belgiei”, a declarat Rina Bohle Zeller, expertă la Agora Energiewende.

În schimb, Italia și Germania sunt marile economii dependente de importuri. Italia a importat anul trecut circa 51.000 GWh, iar Germania – 26.269 GWh. Germania, care a fost exportator net timp de două decenii, a devenit importator în 2023, pe fondul închiderii reactoarelor nucleare, al prețurilor ridicate la carbon și al creșterii producției regenerabile în statele vecine, care a făcut energia străină mai competitivă.

Schimbările anuale sunt influențate de condițiile meteorologice și de structura surselor de energie. Grecia, de exemplu, a trecut de la importator net în 2023, cu 10%, la exportator în 2024, cu -0,6%, în timp ce Croația a ajuns de la 10% la 26% import net într-un singur an.

Experții subliniază că interconectarea rețelelor electrice europene este esențială pentru stabilitatea sistemului energetic. „Comerțul transfrontalier face energia mai ieftină și mai sigură. Când apune soarele în Germania, vântul din Danemarca asigură continuitatea aprovizionării”, a explicat Zeller.

Pe fondul crizei climatice și al transformărilor geopolitice, Europa își reconfigurează harta electricității, în care producția nucleară franceză, energia hidroelectrică scandinavă și sursele regenerabile din sudul continentului devin pilonii noii securități energetice europene.