Un litru de benzină ajunge la 32,59 lei! Cum explică ANRE explozia de prețuri

Prețurile la carburanți ating prețuri record. De exemplu, mâine, 8 iunie 2022, un litru de benzină va costa 32,59 lei, iar unul de motorină 29,30 lei. În acest context, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică vine cu unele explicații, menționând că scumpirea carburanților este cauzată de Cotațiile internaționale Platts la benzină și motorină.

„Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) constată o creștere fără precedent a cotațiilor Platts pentru benzină și motorină, care în cadrul ultimii sesiuni au ajuns la un nivel record de circa 1406 $/tona la benzină și de 1343 $/tona la motorină.”

Potrivit ANRE, în ultimele 14 zile, cotațiile s-au majorat cu 16 % la benzină și cu 23% la motorină, creșterea reprezentând circa 196 $/tona la benzină și 251 $/tona la motorină.

De asemenea, ANRE declară că în majoritatea țărilor lumii prețurile la carburanți au explodat, înregistrând recorduri fără precedent.

„Este de menționat că și pe plan internațional situația generată de agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina creează presiuni fără precedent asupra prețurilor la produsele derivate din petrol, fapt ce duce la înregistrarea în majoritatea țărilor lumii a unor prețuri record la carburanți. O analiză comparativă a prețurilor practicate în alte state europene demonstrează că în majoritatea cazurilor, datorită mecanismului de plafonare a acestora și de reglementare a marjei comerciale specifice, Republica Moldova menține un nivel relativ mai mic al prețurilor”, se arată într-un comunicat de presă al Agenției.

Pentru mâine, 8 iunie 2022, sunt stabilite următoarele prețuri maximale de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard:
Pentru benzina COR 95 – 32,59 lei/litru;
Pentru motorină – 29,30 lei/litru.

#PLatts #scumpire #preturi #motorina #benzina #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.