Un mare producător de automobile anunță că în următorii 10 ani renunță la toate motoarele cu combustibil

Întreaga gamă de mașini Volvo va fi complet electrică până în 2030, a declarat marți compania deținută de China, care se alătură unui număr tot mai mare de producători auto ce intenționează să scoată treptat motoarele cu combustibil până la sfârșitul acestui deceniu.

„Sunt absolut convins că nu vor exista clienți care doresc cu adevărat să rămână cu un motor pe benzină”, a declarat reporterilor Håkan Samuelsson, director executiv al Volvo, la întrebarea despre cererea viitoare de vehicule electrice. „Suntem convinși că o mașină electrică este mult mai atractivă pentru clienți.”

Producătorul auto suedez a declarat că 50% din vânzările sale globale ar trebui să fie mașini complet electrice până în 2025, iar cealaltă jumătate de modele hibride.

Deținută de Zhejiang Geely Holding Group din Hangzhou, Volvo va lansa o nouă gamă de mașini electrice în următorii câțiva ani, toate acestea fiind vândute numai online. Volvo va prezenta marți, cel de-al doilea model complet electric, C40.

Samuelsson a declarat că Volvo va include upgrade-uri wireless și noi ajustări pentru noile sale modele electrice, o abordare inițiată de producătorul de mașini electrice, Tesla Inc.

Producătorii auto se află într-o continuă adaptare a autovehiculelor, cu scopul de a se ajunge la modele cu emisii zero, în contextul în care la nivel global au fost stabilite obiective stricte privind emisiile de CO2, dar și a interdicțiilor care apar în unele țări privind mașinile cu combustibil.

#Volvo #automobile electrice #CO2

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.