Un mare producător de automobile anunță că în următorii 10 ani renunță la toate motoarele cu combustibil

Întreaga gamă de mașini Volvo va fi complet electrică până în 2030, a declarat marți compania deținută de China, care se alătură unui număr tot mai mare de producători auto ce intenționează să scoată treptat motoarele cu combustibil până la sfârșitul acestui deceniu.

„Sunt absolut convins că nu vor exista clienți care doresc cu adevărat să rămână cu un motor pe benzină”, a declarat reporterilor Håkan Samuelsson, director executiv al Volvo, la întrebarea despre cererea viitoare de vehicule electrice. „Suntem convinși că o mașină electrică este mult mai atractivă pentru clienți.”

Producătorul auto suedez a declarat că 50% din vânzările sale globale ar trebui să fie mașini complet electrice până în 2025, iar cealaltă jumătate de modele hibride.

Deținută de Zhejiang Geely Holding Group din Hangzhou, Volvo va lansa o nouă gamă de mașini electrice în următorii câțiva ani, toate acestea fiind vândute numai online. Volvo va prezenta marți, cel de-al doilea model complet electric, C40.

Samuelsson a declarat că Volvo va include upgrade-uri wireless și noi ajustări pentru noile sale modele electrice, o abordare inițiată de producătorul de mașini electrice, Tesla Inc.

Producătorii auto se află într-o continuă adaptare a autovehiculelor, cu scopul de a se ajunge la modele cu emisii zero, în contextul în care la nivel global au fost stabilite obiective stricte privind emisiile de CO2, dar și a interdicțiilor care apar în unele țări privind mașinile cu combustibil.

#Volvo #automobile electrice #CO2

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.