Un nou val de miliardari a dobândit mai multă bogăţie prin moşteniri decât prin antreprenoriat în ultimul an

02 Dec. 2023, 09:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Dec. 2023, 09:02 // Actual //  bani.md

Un nou val de miliardari a dobândit mai multă bogăţie prin moşteniri decât prin antreprenoriat în ultimul an, pe măsură ce s-a intensificat „un mare transfer de bogăţie”, potrivit unui nou raport publicat de UBS, transmite CNBC, citat de News.ro.

„După creşterea activităţii antreprenoriale înregistrate în ultimele decenii, mulţi fondatori de afaceri îmbătrânesc acum şi îşi transmit averea următoarei generaţii”, se arată în Raportul privind ambiţiile miliardarilor 2023, care a fost publicat joi.

Cincizeci şi trei de moştenitori au primit un total de 150,8 miliarde de dolari, sumă mai mare decât cele 140,7 miliarde de dolari aduse de 84 de noi miliardari auto-făcuţi, arată raportul.

Este o premieră de când a fost publicat raportul pentru prima dată, în 2015. Şi acesta este doar începutul. În următorii 20 până la 30 de ani, o bogăţie în valoare de aproximativ 5.200 de miliarde de dolari este aşteptată să fie transmisă de la o generaţie la alta.

„Marele transfer de avere câştigă un impuls semnificativ”, a declarat miercuri Benjamin Cavalli, directorul de management al averilor globale pentru clienţi strategici al UBS.

Averile miliardarilor se redresează, numărul miliardarilor fiind în creştere cu 7% în cele 12 luni până la începutul lui aprilie 2023, a arătat analiza UBS.

Aproximativ 2.544 de oameni erau miliardari la sfârşitul acestei perioade.

Averile miliardarilor au crescut cu 9% în acest timp şi au ajuns la aproximativ 12.000 de miliarde de dolari în termeni nominali.

Diferenţe generaţionale

Totuşi, transferul de bogăţie ar putea să nu se desfăşoare fără probleme, a constatat un sondaj în rândul clienţilor miliardari ai UBS, deoarece există diferenţe de opinie între generaţii cu privire la bogăţie şi moştenire.

Şaizeci şi opt la sută dintre cei chestionaţi au spus „că îşi propun să continue şi să dezvolte ceea ce au realizat strămoşii lor” atunci când vine vorba de întrebări legate de active şi afaceri, de exemplu, iar 60% au spus că îşi doresc ca generaţiile viitoare să beneficieze şi de bogăţia acumulată.

„Dar au şi idei şi ambiţii proprii, par conştienţi de faptul că ar putea avea nevoie să-şi remodeleze şi să-şi repoziţioneze averea dacă doresc să continue moştenirea familiei”, se spune în raport.

Schimbările şi progresele tehnologice fac parte din aceasta, la fel ca şi impactul crizelor globale precum pandemia de Covid-19, schimbările climatice şi războaiele din întreaga lume.

„Mai mult ca oricând familiile trebuie să descopere valori şi scop comune”, a spus Cavalli. Aceste valori comune trebuie să fie „consfinţite” în planificarea succesiunii, a adăugat el.

Unele dintre diferenţele generaţionale includ, de exemplu, variaţii ale apetitului pentru risc, se arată în raport.

Prima generaţie, cei care au creat bogăţia, preferă datorii şi investiţiile cu venit fix, despre care UBS a spus că ar putea fi legate de ratele crescute ale dobânzilor.

Cu toate acestea, generaţiile ulterioare de ultrabogaţi par să favorizeze investiţiile în capital privat, în ciuda reevaluării activelor legate de rata dobânzii.

Diferenţele dintre generaţii sunt clare şi atunci când vine vorba de filantropie, miliardarii din prima generaţie fiind mai predispuşi să spună că a avea un impact este un obiectiv cheie pentru ei, în timp ce succesorii lor par să ezită să ofere bani pe care nu i-au câştigat ei înşişi.

„Cu toate acestea, există o tendinţă de investiţii de impact sau de gestionare a afacerilor în moduri care abordează problemele de mediu şi sociale atât în scopuri comerciale, cât şi altruiste.

Această constatare a sondajului poate reflecta o schimbare în rândul moştenitorilor de la filantropia clasică de acordare de granturi şi către obţinerea de rezultate durabile în toate activităţile”, a explicat raportul.

Cavalli a mai remarcat că există „o temă antreprenorială puternică” în rândul moştenitorilor, care se îndepărtează din ce în ce mai mult de afacerile de familie anterioare şi îşi creează propriile căi.

Datele arată că 57% dintre moştenitorii chestionaţi nu lucrează în afacerea de familie, 43% implicându-se la nivelul conducerii superioare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Feb. 2026, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Feb. 2026, 16:19 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!