Un nou val de miliardari a dobândit mai multă bogăţie prin moşteniri decât prin antreprenoriat în ultimul an

02 Dec. 2023, 09:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Dec. 2023, 09:02 // Actual //  bani.md

Un nou val de miliardari a dobândit mai multă bogăţie prin moşteniri decât prin antreprenoriat în ultimul an, pe măsură ce s-a intensificat „un mare transfer de bogăţie”, potrivit unui nou raport publicat de UBS, transmite CNBC, citat de News.ro.

„După creşterea activităţii antreprenoriale înregistrate în ultimele decenii, mulţi fondatori de afaceri îmbătrânesc acum şi îşi transmit averea următoarei generaţii”, se arată în Raportul privind ambiţiile miliardarilor 2023, care a fost publicat joi.

Cincizeci şi trei de moştenitori au primit un total de 150,8 miliarde de dolari, sumă mai mare decât cele 140,7 miliarde de dolari aduse de 84 de noi miliardari auto-făcuţi, arată raportul.

Este o premieră de când a fost publicat raportul pentru prima dată, în 2015. Şi acesta este doar începutul. În următorii 20 până la 30 de ani, o bogăţie în valoare de aproximativ 5.200 de miliarde de dolari este aşteptată să fie transmisă de la o generaţie la alta.

„Marele transfer de avere câştigă un impuls semnificativ”, a declarat miercuri Benjamin Cavalli, directorul de management al averilor globale pentru clienţi strategici al UBS.

Averile miliardarilor se redresează, numărul miliardarilor fiind în creştere cu 7% în cele 12 luni până la începutul lui aprilie 2023, a arătat analiza UBS.

Aproximativ 2.544 de oameni erau miliardari la sfârşitul acestei perioade.

Averile miliardarilor au crescut cu 9% în acest timp şi au ajuns la aproximativ 12.000 de miliarde de dolari în termeni nominali.

Diferenţe generaţionale

Totuşi, transferul de bogăţie ar putea să nu se desfăşoare fără probleme, a constatat un sondaj în rândul clienţilor miliardari ai UBS, deoarece există diferenţe de opinie între generaţii cu privire la bogăţie şi moştenire.

Şaizeci şi opt la sută dintre cei chestionaţi au spus „că îşi propun să continue şi să dezvolte ceea ce au realizat strămoşii lor” atunci când vine vorba de întrebări legate de active şi afaceri, de exemplu, iar 60% au spus că îşi doresc ca generaţiile viitoare să beneficieze şi de bogăţia acumulată.

„Dar au şi idei şi ambiţii proprii, par conştienţi de faptul că ar putea avea nevoie să-şi remodeleze şi să-şi repoziţioneze averea dacă doresc să continue moştenirea familiei”, se spune în raport.

Schimbările şi progresele tehnologice fac parte din aceasta, la fel ca şi impactul crizelor globale precum pandemia de Covid-19, schimbările climatice şi războaiele din întreaga lume.

„Mai mult ca oricând familiile trebuie să descopere valori şi scop comune”, a spus Cavalli. Aceste valori comune trebuie să fie „consfinţite” în planificarea succesiunii, a adăugat el.

Unele dintre diferenţele generaţionale includ, de exemplu, variaţii ale apetitului pentru risc, se arată în raport.

Prima generaţie, cei care au creat bogăţia, preferă datorii şi investiţiile cu venit fix, despre care UBS a spus că ar putea fi legate de ratele crescute ale dobânzilor.

Cu toate acestea, generaţiile ulterioare de ultrabogaţi par să favorizeze investiţiile în capital privat, în ciuda reevaluării activelor legate de rata dobânzii.

Diferenţele dintre generaţii sunt clare şi atunci când vine vorba de filantropie, miliardarii din prima generaţie fiind mai predispuşi să spună că a avea un impact este un obiectiv cheie pentru ei, în timp ce succesorii lor par să ezită să ofere bani pe care nu i-au câştigat ei înşişi.

„Cu toate acestea, există o tendinţă de investiţii de impact sau de gestionare a afacerilor în moduri care abordează problemele de mediu şi sociale atât în scopuri comerciale, cât şi altruiste.

Această constatare a sondajului poate reflecta o schimbare în rândul moştenitorilor de la filantropia clasică de acordare de granturi şi către obţinerea de rezultate durabile în toate activităţile”, a explicat raportul.

Cavalli a mai remarcat că există „o temă antreprenorială puternică” în rândul moştenitorilor, care se îndepărtează din ce în ce mai mult de afacerile de familie anterioare şi îşi creează propriile căi.

Datele arată că 57% dintre moştenitorii chestionaţi nu lucrează în afacerea de familie, 43% implicându-se la nivelul conducerii superioare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Ian. 2026, 12:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Ian. 2026, 12:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Diferența de pensii între femei și bărbați în Europa este semnificativ mai mare decât diferența de salarii, arată datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, citate de Euronews. Dacă decalajul salarial mediu între sexe este de aproximativ 12%, diferența de pensii ajunge, în medie, la 22–23%, iar în mai multe state europene depășește pragul de 30%.

Potrivit statisticilor OCDE aferente anului 2024, în 27 de țări europene femeile primesc, în medie, doar 78 de euro din pensii la fiecare 100 de euro încasați de bărbați. Cele mai mari diferențe se înregistrează în Regatul Unit, unde decalajul ajunge la 37%, urmat de Olanda și Austria cu câte 36%, Luxemburg cu 33%, Belgia, Elveția și Irlanda cu aproximativ 31%. La polul opus se află Estonia, cu o diferență de doar 6%, Islanda cu 7% și Slovacia cu 8%, alături de Cehia, Slovenia și Danemarca, unde diferența este de aproximativ 10%.

Specialiștii explică aceste decalaje prin carierele mai fragmentate ale femeilor, perioadele în care acestea își întrerup activitatea pentru creșterea copiilor și nivelul mai redus al contribuțiilor la sistemele de pensii comparativ cu bărbații, în ciuda politicilor de egalitate promovate în multe state europene.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în statisticile OCDE, datele naționale confirmă existența unei discrepanțe similare. Potrivit ultimelor date ale Casei Naționale de Asigurări Sociale pentru anul 2025, 531 295 de persoane primeau pensie pentru limită de vârstă. Femeile sunt majoritare în această categorie, cu peste 351 de mii de beneficiare, comparativ cu aproximativ 179 de mii de bărbați.

Pensia medie pentru limită de vârstă în țara noastră este de circa 4 424 de lei, însă femeile beneficiază, în medie, de 4 155 de lei, în timp ce bărbații primesc aproximativ 4 951 de lei lunar. Prin urmare, diferența în cuantumul pensiilor este de aproximativ 16,1% în favoarea bărbaților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!