Un nou val de miliardari a dobândit mai multă bogăţie prin moşteniri decât prin antreprenoriat în ultimul an

02 Dec. 2023, 09:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Dec. 2023, 09:02 // Actual //  bani.md

Un nou val de miliardari a dobândit mai multă bogăţie prin moşteniri decât prin antreprenoriat în ultimul an, pe măsură ce s-a intensificat „un mare transfer de bogăţie”, potrivit unui nou raport publicat de UBS, transmite CNBC, citat de News.ro.

„După creşterea activităţii antreprenoriale înregistrate în ultimele decenii, mulţi fondatori de afaceri îmbătrânesc acum şi îşi transmit averea următoarei generaţii”, se arată în Raportul privind ambiţiile miliardarilor 2023, care a fost publicat joi.

Cincizeci şi trei de moştenitori au primit un total de 150,8 miliarde de dolari, sumă mai mare decât cele 140,7 miliarde de dolari aduse de 84 de noi miliardari auto-făcuţi, arată raportul.

Este o premieră de când a fost publicat raportul pentru prima dată, în 2015. Şi acesta este doar începutul. În următorii 20 până la 30 de ani, o bogăţie în valoare de aproximativ 5.200 de miliarde de dolari este aşteptată să fie transmisă de la o generaţie la alta.

„Marele transfer de avere câştigă un impuls semnificativ”, a declarat miercuri Benjamin Cavalli, directorul de management al averilor globale pentru clienţi strategici al UBS.

Averile miliardarilor se redresează, numărul miliardarilor fiind în creştere cu 7% în cele 12 luni până la începutul lui aprilie 2023, a arătat analiza UBS.

Aproximativ 2.544 de oameni erau miliardari la sfârşitul acestei perioade.

Averile miliardarilor au crescut cu 9% în acest timp şi au ajuns la aproximativ 12.000 de miliarde de dolari în termeni nominali.

Diferenţe generaţionale

Totuşi, transferul de bogăţie ar putea să nu se desfăşoare fără probleme, a constatat un sondaj în rândul clienţilor miliardari ai UBS, deoarece există diferenţe de opinie între generaţii cu privire la bogăţie şi moştenire.

Şaizeci şi opt la sută dintre cei chestionaţi au spus „că îşi propun să continue şi să dezvolte ceea ce au realizat strămoşii lor” atunci când vine vorba de întrebări legate de active şi afaceri, de exemplu, iar 60% au spus că îşi doresc ca generaţiile viitoare să beneficieze şi de bogăţia acumulată.

„Dar au şi idei şi ambiţii proprii, par conştienţi de faptul că ar putea avea nevoie să-şi remodeleze şi să-şi repoziţioneze averea dacă doresc să continue moştenirea familiei”, se spune în raport.

Schimbările şi progresele tehnologice fac parte din aceasta, la fel ca şi impactul crizelor globale precum pandemia de Covid-19, schimbările climatice şi războaiele din întreaga lume.

„Mai mult ca oricând familiile trebuie să descopere valori şi scop comune”, a spus Cavalli. Aceste valori comune trebuie să fie „consfinţite” în planificarea succesiunii, a adăugat el.

Unele dintre diferenţele generaţionale includ, de exemplu, variaţii ale apetitului pentru risc, se arată în raport.

Prima generaţie, cei care au creat bogăţia, preferă datorii şi investiţiile cu venit fix, despre care UBS a spus că ar putea fi legate de ratele crescute ale dobânzilor.

Cu toate acestea, generaţiile ulterioare de ultrabogaţi par să favorizeze investiţiile în capital privat, în ciuda reevaluării activelor legate de rata dobânzii.

Diferenţele dintre generaţii sunt clare şi atunci când vine vorba de filantropie, miliardarii din prima generaţie fiind mai predispuşi să spună că a avea un impact este un obiectiv cheie pentru ei, în timp ce succesorii lor par să ezită să ofere bani pe care nu i-au câştigat ei înşişi.

„Cu toate acestea, există o tendinţă de investiţii de impact sau de gestionare a afacerilor în moduri care abordează problemele de mediu şi sociale atât în scopuri comerciale, cât şi altruiste.

Această constatare a sondajului poate reflecta o schimbare în rândul moştenitorilor de la filantropia clasică de acordare de granturi şi către obţinerea de rezultate durabile în toate activităţile”, a explicat raportul.

Cavalli a mai remarcat că există „o temă antreprenorială puternică” în rândul moştenitorilor, care se îndepărtează din ce în ce mai mult de afacerile de familie anterioare şi îşi creează propriile căi.

Datele arată că 57% dintre moştenitorii chestionaţi nu lucrează în afacerea de familie, 43% implicându-se la nivelul conducerii superioare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Feb. 2026, 13:37
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
05 Feb. 2026, 13:37 // Actual //  MD Bani

Tentativa Asociației Obștești „MORA” de a obține avizarea ca organizație de gestiune colectivă a drepturilor de autor a fost stopată definitiv, după ce autoritățile statului au constatat neconformități grave și riscuri majore. Decizia a fost luată de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în baza constatărilor și informațiilor prezentate de Centrul Național Anticorupție.

Potrivit materialelor analizate în cadrul procedurii administrative, „MORA” nu întrunește cumulativ condițiile prevăzute de Legea nr. 230/2022 privind dreptul de autor și drepturile conexe. În special, autoritățile au stabilit că asociația nu este controlată efectiv de titularii de drepturi și nu acționează exclusiv în interesul colectiv al autorilor, așa cum impune legea pentru organizațiile de gestiune colectivă.

Un rol-cheie în luarea deciziei l-au avut constatările CNA, care a informat AGEPI că mai multe asociații, inclusiv „MORA”, ar fi fost înregistrate, finanțate și gestionate în interesele aceleiași persoane, prin intermediul unor persoane interpuse. Aceste constatări contravin direct principiului de bază al gestiunii colective – acela că organizațiile trebuie să fie create și conduse de titularii de drepturi, nu de structuri din afara acestora.

Mai mult, potrivit informațiilor transmise autorităților anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate a semnalat riscuri legate de profilul persoanei care ar exercita controlul real asupra acestor structuri, inclusiv prin prisma conexiunilor externe și a relațiilor ce ar putea afecta securitatea Republicii Moldova.

În aceste condiții, AGEPI a concluzionat că „MORA” nu respectă cerințele legale privind domeniul real de activitate, modul de organizare și control, precum și prevederile propriului statut. Prin urmare, autoritatea a aplicat prevederile legale și a refuzat avizarea asociației ca organizație de gestiune colectivă.

Decizia pune punct unui dosar care s-a întins pe parcursul a peste trei ani, marcat de suspendări, solicitări repetate de completare a documentelor și tentative de actualizare a actelor.

Menționăm că grupul media REALITATEA a câștigat definitiv procesul intentat de AO MORA, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins acțiunile organizației și au constatat că informațiile publicate în presă au substrat factologic și nu constituie defăimare.

Potrivit Hotărârii instanței de judecată, acțiunea civilă inițiată de AO MORA  a fost respinsă atât în primă instanță, cât și în apel.

BANI.MD  scris anterior despre AO MORA, când la începutul lunii noiembrie 2021, un grup de oameni anonimi pentru domeniul drepturilor de autor și conexe anunțau despre lansarea a Moldavian Rightsholders Association, prescurtat MORA. Acest anunț vine după vizita în Republica Moldova, în luna octombrie 2021, a reprezentanților de la RAO și VOIS. După câteva zile de întrevederi și acțiuni, pe 22 octombrie 2021, Agenția Servicii Publice înregistrează Asociația Titularilor de Drepturi de Autor din Moldova ”MORA”.