Un nou val de miliardari a dobândit mai multă bogăţie prin moşteniri decât prin antreprenoriat în ultimul an

02 Dec. 2023, 09:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Dec. 2023, 09:02 // Actual //  bani.md

Un nou val de miliardari a dobândit mai multă bogăţie prin moşteniri decât prin antreprenoriat în ultimul an, pe măsură ce s-a intensificat „un mare transfer de bogăţie”, potrivit unui nou raport publicat de UBS, transmite CNBC, citat de News.ro.

„După creşterea activităţii antreprenoriale înregistrate în ultimele decenii, mulţi fondatori de afaceri îmbătrânesc acum şi îşi transmit averea următoarei generaţii”, se arată în Raportul privind ambiţiile miliardarilor 2023, care a fost publicat joi.

Cincizeci şi trei de moştenitori au primit un total de 150,8 miliarde de dolari, sumă mai mare decât cele 140,7 miliarde de dolari aduse de 84 de noi miliardari auto-făcuţi, arată raportul.

Este o premieră de când a fost publicat raportul pentru prima dată, în 2015. Şi acesta este doar începutul. În următorii 20 până la 30 de ani, o bogăţie în valoare de aproximativ 5.200 de miliarde de dolari este aşteptată să fie transmisă de la o generaţie la alta.

„Marele transfer de avere câştigă un impuls semnificativ”, a declarat miercuri Benjamin Cavalli, directorul de management al averilor globale pentru clienţi strategici al UBS.

Averile miliardarilor se redresează, numărul miliardarilor fiind în creştere cu 7% în cele 12 luni până la începutul lui aprilie 2023, a arătat analiza UBS.

Aproximativ 2.544 de oameni erau miliardari la sfârşitul acestei perioade.

Averile miliardarilor au crescut cu 9% în acest timp şi au ajuns la aproximativ 12.000 de miliarde de dolari în termeni nominali.

Diferenţe generaţionale

Totuşi, transferul de bogăţie ar putea să nu se desfăşoare fără probleme, a constatat un sondaj în rândul clienţilor miliardari ai UBS, deoarece există diferenţe de opinie între generaţii cu privire la bogăţie şi moştenire.

Şaizeci şi opt la sută dintre cei chestionaţi au spus „că îşi propun să continue şi să dezvolte ceea ce au realizat strămoşii lor” atunci când vine vorba de întrebări legate de active şi afaceri, de exemplu, iar 60% au spus că îşi doresc ca generaţiile viitoare să beneficieze şi de bogăţia acumulată.

„Dar au şi idei şi ambiţii proprii, par conştienţi de faptul că ar putea avea nevoie să-şi remodeleze şi să-şi repoziţioneze averea dacă doresc să continue moştenirea familiei”, se spune în raport.

Schimbările şi progresele tehnologice fac parte din aceasta, la fel ca şi impactul crizelor globale precum pandemia de Covid-19, schimbările climatice şi războaiele din întreaga lume.

„Mai mult ca oricând familiile trebuie să descopere valori şi scop comune”, a spus Cavalli. Aceste valori comune trebuie să fie „consfinţite” în planificarea succesiunii, a adăugat el.

Unele dintre diferenţele generaţionale includ, de exemplu, variaţii ale apetitului pentru risc, se arată în raport.

Prima generaţie, cei care au creat bogăţia, preferă datorii şi investiţiile cu venit fix, despre care UBS a spus că ar putea fi legate de ratele crescute ale dobânzilor.

Cu toate acestea, generaţiile ulterioare de ultrabogaţi par să favorizeze investiţiile în capital privat, în ciuda reevaluării activelor legate de rata dobânzii.

Diferenţele dintre generaţii sunt clare şi atunci când vine vorba de filantropie, miliardarii din prima generaţie fiind mai predispuşi să spună că a avea un impact este un obiectiv cheie pentru ei, în timp ce succesorii lor par să ezită să ofere bani pe care nu i-au câştigat ei înşişi.

„Cu toate acestea, există o tendinţă de investiţii de impact sau de gestionare a afacerilor în moduri care abordează problemele de mediu şi sociale atât în scopuri comerciale, cât şi altruiste.

Această constatare a sondajului poate reflecta o schimbare în rândul moştenitorilor de la filantropia clasică de acordare de granturi şi către obţinerea de rezultate durabile în toate activităţile”, a explicat raportul.

Cavalli a mai remarcat că există „o temă antreprenorială puternică” în rândul moştenitorilor, care se îndepărtează din ce în ce mai mult de afacerile de familie anterioare şi îşi creează propriile căi.

Datele arată că 57% dintre moştenitorii chestionaţi nu lucrează în afacerea de familie, 43% implicându-se la nivelul conducerii superioare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Ian. 2026, 17:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Ian. 2026, 17:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova ocupă locul 70 din 178 de țări în clasamentul global al statelor cu cei mai mulți cetățeni plecați peste hotare, potrivit unei analize realizate de Visual Capitalist, pe baza datelor Departamentului ONU pentru Afaceri Economice și Sociale. Conform estimărilor pentru 2024, aproximativ 864 de mii de moldoveni trăiau în afara țării, ceea ce înseamnă că circa 28,5% din populația Republicii Moldova se aflau peste hotare. În clasament, Moldova este poziționată între Nicaragua, aflată pe locul 69, cu puțin peste 900 de mii de emigranți, și Croația, care ocupă locul 71, cu aproximativ 826 de mii de cetățeni plecați.

Primele poziții ale topului sunt dominate de statele cu populații foarte mari. India se află pe locul 1, cu peste 18 milioane de cetățeni stabiliți în străinătate, urmată de China (locul 2, 11,7 milioane) și Mexic (locul 3, 11,6 milioane). Ucraina ocupă locul 4, cu aproximativ 9,8 milioane de emigranți, iar Rusia se situează pe locul 5, cu peste 9,1 milioane de cetățeni care trăiesc în afara granițelor. România apare mult mai sus decât Moldova, pe locul 14 la nivel mondial, cu circa 4,58 milioane de români stabiliți peste hotare.

La polul opus al clasamentului se află statele cu cele mai mici diaspore din lume, în special microstate și țări insulare, unde numărul absolut al emigranților este foarte redus. Ultimele poziții sunt ocupate de teritorii precum Tuvalu, Nauru, Palau, San Marino sau Monaco, unde doar câteva mii sau chiar sute de persoane trăiesc în afara țării de origine, în principal din cauza populației totale foarte mici.

La nivel global, datele arată că peste 280 de milioane de persoane trăiesc în prezent în afara țării în care s-au născut, iar primele cinci state din clasament concentrează aproximativ o cincime din totalul emigranților din lume. Deși țările mari domină topul numeric, analiza arată că statele mici ies în evidență atunci când emigrația este raportată la populație, unele dintre ele având chiar peste jumătate dintre cetățeni stabiliți în afara granițelor.