Unde se respiră cel mai curat aer în Europa? Cine se află la polul opus

Potrivit unui clasament al Agenției de Mediu a Uniunii Europene, cel mai curat aer din Europa se respiră în oraşul Umea din Suedia şi oraşul Tampere din Finlanda.

De asemenea, în orașele Funchal (Madeira, Portugalia), Tallinn (capitala Estoniei) şi oraşul norvegian Bergen s-au înregistrat cantități scăzute de particulele fine și poluant cu cel mai mare impact asupra sănătăţii în ceea ce priveşte moartea prematură şi îmbolnăvirile.

Lista calităţii aerului s-a bazat pe o evaluare a datelor din peste 320 de oraşe din Europa, publicată de EEA.

Majoritatea oraşelor situate la polul opus clasamentului se află în Polonia şi în nordul Italiei.

Dintre acestea, 127 de oraşe s-au dovedit a avea o bună calitate a aerului, în timp ce 123 au avut o poluare moderată şi 73 au fost clasificate ca având o calitate slabă sau foarte slabă.

Agenţia europeană de mediu a evaluat poluarea cu particulele în suspensie PM2.5 în 323 de oraşe din 26 de ţări ale UE, dar şi din Islanda, Norvegia şi Elveţia.

Clasamentul a acoperit ultimii doi ani şi nu a inclus toate oraşele europene, omisiuni cauzate de lipsa unor date comparabile.

Umea, Suedia

Foto: Erasmus.com

Tampere, Finlanda

Foto: Erasmus.com

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tariful de 31% impus de administrația Trump exporturilor moldovenești în SUA a stârnit reacții în spațiul public, inclusiv acuzații la adresa diplomației moldovenești. Însă economistul Stas Madan demontează aceste teorii și explică mecanismul din spatele deciziei Washingtonului: o formulă matematică automată, nu negocieri sau sancțiuni politice.

„Am văzut afirmații de genul «moldovenii sunt varză la negocieri», dar realitatea este că tarifele impuse de SUA au fost calculate după aceeași metodologie pentru toate cele 183 de țări afectate. Nu au nicio legătură cu relațiile bilaterale”, afirmă Madan.

Potrivit economistului, Donald Trump a aplicat o formulă simplă bazată pe deficitul comercial al SUA cu fiecare țară în parte, raportat la valoarea importurilor din acea țară. În cazul Moldovei, din perspectiva SUA, în 2024: SUA a exportat bunuri în valoare de 53,6 milioane USD către Moldova, și a importat bunuri în valoare de 142 milioane USD din Moldova.

Acest lucru înseamnă un deficit comercial de 88,4 milioane USD pentru SUA față de Republica Moldova. Formula aplicată: (88,4 / 142) × 100 = 62%, apoi împărțit la 2 → tarif aplicat: 31%.

„Aceeași formulă a fost folosită pentru toate țările – de exemplu, Uniunea Europeană are un tarif de 20%, rezultat dintr-un deficit comercial de 39% împărțit la doi”, explică Madan.

Diferențele apar din modul în care se raportează statisticile comerciale: Exporturile sunt calculate în regim FOB (Free on Board), adică valoarea la ieșirea din țară, importurile sunt calculate în regim CIF (Cost, Insurance, and Freight), adică valoarea la intrarea în țara de destinație, incluzând transportul și asigurarea.

„Din cauza distanței mari, costurile de transport și logistică cresc valoarea bunurilor în statistica SUA, ceea ce explică de ce acolo importurile din Moldova apar mai mari decât exporturile noastre”, adaugă Madan.

Deci, tariful de 31% aplicat Republicii Moldova nu are legătură cu politica externă, ci este rezultatul unei formule automate bazate pe balanța comercială negativă a SUA. Potrivit lui Stas Madan, acuzațiile privind lipsa de competență diplomatică sunt nejustificate în acest caz.