Ungurii de la OTP, care au o bancă și în Republica Moldova, tatonează terenul să-și vândă OTP Bank România

Nu există certitudinea că procesul este ferm şi că la final s-ar putea vinde banca de la Bucureşti, sunt doar discuţii“, au menţionat sursele citate. Astfel de procese, de tatonare a pieţei, se întâmplă destul de des. În România, OTP a intrat la începutul anilor 2000 prin achiziţia Robank, iar apoi, după criza din 2008, a achiziţionat Millennium Bank România.

Grupul maghiar OTP Bank, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din regiune, a început un proces discret de tatonare a pieţei, pentru a vedea care este interesul altor bănci de a achiziţiona OTP Bank România, au declarat pentru ZF surse de pe piaţa bancară.

Contactaţi de ZF, reprezentanţii OTP Bank au menţionat că nu comentează niciodată zvonurile pieţei.

Procesul este coordonat de la Budapesta, sediul central al grupului.

Grupul OTP controlează banca cu același nume și în Republica Moldova, care este o bancă sistemică. În 2019, OTP a intrat pe piaţa Republicii Moldova, preluând pachetul majoritar al Mobiasbancă de la grupul francez Societe Generale. OTP este a patra bancă ca mărime din Republica Moldova cu active de circa 18,7 miliarde lei (aproximativ 940 milioane euro) la finele lunii martie 2023.

OTP, cea mai mare instituție bancară din Ungaria. Cu o cotă de 8,57% (8,85% drepturi de vot), cel mai mare acționar al OTP este compania petrolieră MOL din Ungaria (la care statul deține 25,2%), una dintre cele mai mari din regiune.

Al doilea acționar ca mărime al OTP este firma Kafijat Ltd cu 7,79% (7,86% drepturi de vot), controlată de miliardarul rus Megdet Rahimkulov. Acesta în epoca sovietică și apoi anii 90 ai secolului XX a fost șeful filialei Gazprom din Ungaria, de unde și provine o mare parte din averea sa de circa 1,8 miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#otp #banca #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Stocurile de securitate de gaze naturale ale Moldovei urmează să fie majorate, pentru a acoperi mai bine consumul în situații de criză. Guvernul propune creșterea acestora de la 50 milioane de metri cubi la 56,3 milioane de metri cubi, adică cu 6,5 milioane metri cubi mai mult decât în prezent, o majorare de circa 13%.

Este vorba despre rezervele strategice de gaze pe care statul trebuie să le aibă disponibile pentru situații excepționale, cum ar fi întreruperi de livrări sau crize energetice. Noul volum este calculat în baza consumului real din iarna trecută și reprezintă echivalentul a 10 zile de consum mediu zilnic, nivel minim prevăzut de lege.

Autoritățile explică faptul că aceste stocuri au fost crescute treptat în ultimii ani: de la un nivel de acoperire de 4 zile în 2022, la 8 zile în 2023, iar ulterior la 10 zile, conform cerințelor legale. Ajustarea actuală vine pentru a ține cont de consumul mai mare înregistrat în sezonul rece 2025–2026.

Proiectul mai prevede că aceste rezerve vor putea fi utilizate doar în condiții stricte: în cazul instituirii stării de alertă de către Guvern sau a stării de urgență de către Parlament, la decizia Comisiei Naționale de Management al Crizelor.

În ceea ce privește costurile, documentul precizează că nu vor fi alocate fonduri suplimentare din bugetul de stat. Cheltuielile pentru constituirea și menținerea stocurilor sunt acoperite de furnizorii de gaze, prin contribuții incluse în sistemul pieței.

Autoritățile susțin că majorarea este necesară pentru a asigura continuitatea livrărilor în perioade critice și pentru a reduce riscurile în sezonul rece, când consumul este cel mai ridicat. Proiectul urmează să fie consultat și avizat, iar ulterior aprobat de Guvern.