Ungurii de la OTP, care au o bancă și în Republica Moldova, tatonează terenul să-și vândă OTP Bank România

Nu există certitudinea că procesul este ferm şi că la final s-ar putea vinde banca de la Bucureşti, sunt doar discuţii“, au menţionat sursele citate. Astfel de procese, de tatonare a pieţei, se întâmplă destul de des. În România, OTP a intrat la începutul anilor 2000 prin achiziţia Robank, iar apoi, după criza din 2008, a achiziţionat Millennium Bank România.

Grupul maghiar OTP Bank, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din regiune, a început un proces discret de tatonare a pieţei, pentru a vedea care este interesul altor bănci de a achiziţiona OTP Bank România, au declarat pentru ZF surse de pe piaţa bancară.

Contactaţi de ZF, reprezentanţii OTP Bank au menţionat că nu comentează niciodată zvonurile pieţei.

Procesul este coordonat de la Budapesta, sediul central al grupului.

Grupul OTP controlează banca cu același nume și în Republica Moldova, care este o bancă sistemică. În 2019, OTP a intrat pe piaţa Republicii Moldova, preluând pachetul majoritar al Mobiasbancă de la grupul francez Societe Generale. OTP este a patra bancă ca mărime din Republica Moldova cu active de circa 18,7 miliarde lei (aproximativ 940 milioane euro) la finele lunii martie 2023.

OTP, cea mai mare instituție bancară din Ungaria. Cu o cotă de 8,57% (8,85% drepturi de vot), cel mai mare acționar al OTP este compania petrolieră MOL din Ungaria (la care statul deține 25,2%), una dintre cele mai mari din regiune.

Al doilea acționar ca mărime al OTP este firma Kafijat Ltd cu 7,79% (7,86% drepturi de vot), controlată de miliardarul rus Megdet Rahimkulov. Acesta în epoca sovietică și apoi anii 90 ai secolului XX a fost șeful filialei Gazprom din Ungaria, de unde și provine o mare parte din averea sa de circa 1,8 miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#otp #banca #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marile companii din domeniul plăților și tehnologiei accelerează dezvoltarea infrastructurii pentru o nouă formă de comerț digital, în care agenți de inteligență artificială pot căuta produse, compara prețuri și finaliza achiziții în numele consumatorilor. Potrivit CNBC, acest model, denumit „agentic commerce”, este văzut ca următoarea mare transformare a comerțului global și ar putea deveni realitate la scară largă în 2026.

Visa și Mastercard anunță că lucrează de peste un an la sisteme care să permită agenților AI să efectueze plăți directe, fără intervenția utilizatorului în momentul tranzacției. Primele programe-pilot sunt deja testate, iar oficialii celor două companii susțin că tehnologia ar putea schimba fundamental modul în care oamenii cumpără online, depășind chiar impactul platformelor clasice de e-commerce.

În practică, agenții AI ar urma să primească instrucțiuni precise de la utilizatori, să analizeze automat ofertele disponibile pe piață și să aleagă cea mai bună opțiune, folosind date de plată deja autorizate. Exemplele frecvente includ rezervări de zboruri sau vacanțe, dar și achiziții automate declanșate atunci când prețul unui produs scade sub un anumit prag.

Pentru a susține acest tip de comerț, companiile de plăți dezvoltă cadre speciale de securitate și autentificare a tranzacțiilor inițiate de agenți AI. În paralel, colaborările dintre giganții plăților și dezvoltatorii de inteligență artificială, inclusiv OpenAI, se intensifică, iar platforme precum ChatGPT sau Gemini sunt văzute drept canale-cheie pentru aceste tranzacții.

Totuși, tranziția ridică și provocări majore. Comercianții se tem de presiuni suplimentare asupra prețurilor și de pierderea relației directe cu clienții, iar industria discută deja soluții privind responsabilitatea în caz de erori și gestionarea disputelor. În pofida acestor riscuri, liderii din sector consideră agentic commerce inevitabil, invocând avantajele pentru consumatori, precum economisirea timpului și automatizarea deciziilor de cumpărare.