Veaceslav Țigulea: Trăim vremuri când produsele de import dictează prețul celor autohtone

16 Aug. 2021, 17:28
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
16 Aug. 2021, 17:28 // Oameni şi Idei //  MD Bani

La vârsta de 35 de ani Veaceslav Țigulea a realizat mai multe lucruri decât reușesc semenii săi: familie, copii, casă și câteva afaceri în agricultură.

După ce a absolvit facultatea de business și administrare la Chișinău, s-a reîntors în localitatea natală – Coșnița, pentru a merge pe urmele părinților agricultori, scrie agrobiznes.md.

„Prin anul 2006, când am absolvit facultatea, cea mai mare perspectivă de dezvoltare am văzut-o în agricultură, plus că era și un domeniu ce îmi plăcea mult. Am făcut primii pași de sine stătător înființând câteva sere cu legume”, a explicat Veaceslav Țigulea.

După afacerea cu serele, bărbatul a hotărât acum patru ani să înființeze câteva plantații în câmp deschis cu cartofi, varză, dovlecel, morcov, ceapă, porumb furajer și zaharat – ultima cultură agricolă întinzându-se pe o suprafață de 7,5 hectare.

„Am optat pentru porumb zaharat odată cu apariția cererii pe piață. Acum câțiva ani, acest produs genera un venit considerabil”, a specificat antreprenorul.

Un factor determinant în înființarea plantației de porumb zaharat, dar și a celorlalte culturi agricole l-a constituit accesul la irigare, grație reabilitării sistemului centralizat de irigare „Coșnița” prin intermediul programului „Compact”.

„Irigarea porumbului este una din soluții pentru obținerea recoltei bogate chiar și în cei mai dificili ani. Sezonul trecut, fiind unul extrem de secetos, am irigat porumbul chiar de cinci ori”.

Fiecare an vine la pachet cu „surprize” pentru agricultori. În acest sezon, producătorul a obținut o roadă dublă la hectar față de vara precedentă, de circa 18 mii știuleți la hectar, însă prețul de vânzare este de două-trei ori mai mic.

„Trăim vremuri când produsele de import dictează prețul celor autohtone. Pe lângă acest factor, ne ciocnim și de puterea redusă de cumpărare, întrucât tot mai puțini oameni rămân în țară și au venituri foarte mici. De vină ar mai fi și intermediarii, care după ce cumpără produsele de la agricultori, le vând la un preț mult mai mare”.

Cu această problemă se confruntă nu doar producătorii de porumb zaharat, ci și de alte culturi agricole. În răspuns, autoritățile au îndemnat agricultorii să studieze mai atent piața înainte de a planta culturile, pentru a nu se confrunta cu fenomenul supraproducției.

O soluție de perspectivă pe care o vede fermierul, ar fi ca statul, prin unele mecanisme, să limiteze în anumite perioade importul și să susțină dezvoltarea unităților de procesare, care să ofere agricultorilor un preț de achiziție competitiv pentru produsele crescute.

Veaceslav Țigulea consideră că agricultura este un domeniu extrem de imprevizibil, unde calculele făcute minuțios acasă pot fi date peste cap de situații neprevăzute.

Cu toate acestea, îl vezi zâmbind chiar și atunci când vorbește despre prognoze mai sumbre. Tot dumnealui este de părere că agricultura nu este pentru pesimiști.

„Nu trebuie să te stresezi când ceva nu funcționează conform planului. Atunci când îți place ceea ce faci, vei învăța să treci peste obstacole mult mai ușor și să înveți din greșeli”.

 

19 Aug. 2026, 12:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Aug. 2026, 12:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că tarifele stabilite de Calea Ferată din Moldova (CFM) pentru tranzitul cerealelor ucrainene sunt justificate de situația financiară a întreprinderii și de necesitatea menținerii locurilor de muncă.

Bolea a declarat că CFM urmează joi, 20 august, să facă publice calculele care au stat la baza tarifelor și a respins acuzațiile potrivit cărora acestea ar fi defavoarea agenților economici moldovenești.

„Calea Ferată a Republicii Moldova a făcut calculele și are nevoie de aceste resurse, pentru că avem 3 400 de angajați care trebuie să-și câștige existența. CFM va face publică prezentarea acelor calcule. Ele nu sunt în nicio formă în detrimentul intereselor agenților economici din Republica Moldova”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Bolea, prioritatea Guvernului rămâne susținerea companiilor și exportatorilor autohtoni. Ministrul a precizat că, în cazul tranzitului cerealelor ucrainene, CFM asigură locomotivele, în timp ce vagoanele utilizate pentru transport aparțin Ucrainei.

„Tot ce înseamnă vagoane sunt din Ucraina. Nu sunt transmise vagoane din Republica Moldova pentru transportul cerealelor în Ucraina. Nu există, din informația pe care o avem la zi din partea CFM, probleme pentru agricultorii din Moldova care ar avea nevoie de vagoane”, a explicat Bolea.

Ministrul a vorbit și despre situația financiară dificilă a CFM și despre necesitatea ca întreprinderea să ajungă, în timp, nu doar la echilibrarea situației economice, ci și la majorarea salariilor angajaților.

„Astăzi, la Calea Ferată a Moldovei, probabil sunt cele mai mici salarii din economia noastră națională. Vorbim de 5 000–6 000 de lei”, a spus Bolea, subliniind că veniturile mici fac dificilă atragerea și menținerea angajaților, inclusiv a tinerilor și mecanicilor.

Declarațiile ministrului vin în contextul tensiunilor dintre autorități și agricultori privind tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova. La începutul acestei săptămâni, Asociația „Forța Fermierilor” a amenințat cu proteste de amploare dacă până la 21 august nu vor fi înregistrate progrese în trei probleme reclamate de agricultori: controlul tranzitului cerealelor ucrainene, licențierea importurilor și neadmiterea majorării TVA pentru produsele agricole.

În urma nemulțumirilor, Guvernul a anunțat că joi, 20 august, va avea loc o ședință în format extins privind tranzitul cerealelor ucrainene pe calea ferată. La discuții urmează să participe fermieri, reprezentanți ai asociațiilor agricole, ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și ai Căii Ferate din Moldova.

Republica Moldova și Ucraina au ajuns, la 10 august, la un acord privind transportarea mărfurilor ucrainene pe calea ferată, pe tronsonul care traversează teritoriul țării noastre. În baza înțelegerii, Chișinăul oferă o reducere de 50% pentru tranzitul feroviar al mărfurilor ucrainene.

Ucraina planifică să exporte și să transporte, în anul agricol 2026, până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. În acest context, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale susține că lucrează la creșterea capacității CFM, astfel încât fluxurile de mărfuri să poată fi gestionate mai eficient, inclusiv cele ale agricultorilor autohtoni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!