Veaceslav Țigulea: Trăim vremuri când produsele de import dictează prețul celor autohtone

16 Aug. 2021, 17:28
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
16 Aug. 2021, 17:28 // Oameni şi Idei //  MD Bani

La vârsta de 35 de ani Veaceslav Țigulea a realizat mai multe lucruri decât reușesc semenii săi: familie, copii, casă și câteva afaceri în agricultură.

După ce a absolvit facultatea de business și administrare la Chișinău, s-a reîntors în localitatea natală – Coșnița, pentru a merge pe urmele părinților agricultori, scrie agrobiznes.md.

„Prin anul 2006, când am absolvit facultatea, cea mai mare perspectivă de dezvoltare am văzut-o în agricultură, plus că era și un domeniu ce îmi plăcea mult. Am făcut primii pași de sine stătător înființând câteva sere cu legume”, a explicat Veaceslav Țigulea.

După afacerea cu serele, bărbatul a hotărât acum patru ani să înființeze câteva plantații în câmp deschis cu cartofi, varză, dovlecel, morcov, ceapă, porumb furajer și zaharat – ultima cultură agricolă întinzându-se pe o suprafață de 7,5 hectare.

„Am optat pentru porumb zaharat odată cu apariția cererii pe piață. Acum câțiva ani, acest produs genera un venit considerabil”, a specificat antreprenorul.

Un factor determinant în înființarea plantației de porumb zaharat, dar și a celorlalte culturi agricole l-a constituit accesul la irigare, grație reabilitării sistemului centralizat de irigare „Coșnița” prin intermediul programului „Compact”.

„Irigarea porumbului este una din soluții pentru obținerea recoltei bogate chiar și în cei mai dificili ani. Sezonul trecut, fiind unul extrem de secetos, am irigat porumbul chiar de cinci ori”.

Fiecare an vine la pachet cu „surprize” pentru agricultori. În acest sezon, producătorul a obținut o roadă dublă la hectar față de vara precedentă, de circa 18 mii știuleți la hectar, însă prețul de vânzare este de două-trei ori mai mic.

„Trăim vremuri când produsele de import dictează prețul celor autohtone. Pe lângă acest factor, ne ciocnim și de puterea redusă de cumpărare, întrucât tot mai puțini oameni rămân în țară și au venituri foarte mici. De vină ar mai fi și intermediarii, care după ce cumpără produsele de la agricultori, le vând la un preț mult mai mare”.

Cu această problemă se confruntă nu doar producătorii de porumb zaharat, ci și de alte culturi agricole. În răspuns, autoritățile au îndemnat agricultorii să studieze mai atent piața înainte de a planta culturile, pentru a nu se confrunta cu fenomenul supraproducției.

O soluție de perspectivă pe care o vede fermierul, ar fi ca statul, prin unele mecanisme, să limiteze în anumite perioade importul și să susțină dezvoltarea unităților de procesare, care să ofere agricultorilor un preț de achiziție competitiv pentru produsele crescute.

Veaceslav Țigulea consideră că agricultura este un domeniu extrem de imprevizibil, unde calculele făcute minuțios acasă pot fi date peste cap de situații neprevăzute.

Cu toate acestea, îl vezi zâmbind chiar și atunci când vorbește despre prognoze mai sumbre. Tot dumnealui este de părere că agricultura nu este pentru pesimiști.

„Nu trebuie să te stresezi când ceva nu funcționează conform planului. Atunci când îți place ceea ce faci, vei învăța să treci peste obstacole mult mai ușor și să înveți din greșeli”.

 

15 Aug. 2026, 09:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Aug. 2026, 09:47 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Portul Fluvial Ungheni, care își desfășoară principala activitate operațională la Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, a operat în 2025 peste 950 de mii de tone doar din cele două categorii principale de mărfur pietriș și cereale. În același timp, veniturile întreprinderii au scăzut cu aproape 14 milioane de lei într-un singur an.

Cea mai importantă marfă operată în 2025 a fost pietrișul. Prin infrastructura portuară au trecut 653 de mii de tone, material utilizat inclusiv pentru realizarea proiectelor de infrastructură rutieră din Republica Moldova.

Un volum important l-au reprezentat și cerealele destinate exportului. În cursul anului trecut, prin port au fost operate 303 mii de tone de cereale.

Cumulat, doar pietrișul și cerealele au reprezentat 956 de mii de tone de mărfuri operate în 2025, ceea ce evidențiază rolul infrastructurii portuare în aprovizionarea sectorului construcțiilor și în exporturile agricole ale Republicii Moldova.

În pofida volumelor importante de mărfuri, veniturile Portul Fluvial Ungheni au înregistrat o scădere. Dacă în 2024 întreprinderea a raportat venituri de 74 milioane de lei, în 2025 acestea au coborât la 60,3 milioane de lei.

Este vorba despre o diminuare de 13,7 milioane de lei, echivalentul unei scăderi de aproximativ 18,5% într-un singur an.

În schimb, salariul mediu în cadrul întreprinderii a crescut. Acesta a urcat de la 14,7 mii de lei în 2024 la 15,4 mii de lei în 2025, cu aproximativ 4,8%.