Veaceslav Țigulea: Trăim vremuri când produsele de import dictează prețul celor autohtone

16 Aug. 2021, 17:28
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
16 Aug. 2021, 17:28 // Oameni şi Idei //  MD Bani

La vârsta de 35 de ani Veaceslav Țigulea a realizat mai multe lucruri decât reușesc semenii săi: familie, copii, casă și câteva afaceri în agricultură.

După ce a absolvit facultatea de business și administrare la Chișinău, s-a reîntors în localitatea natală – Coșnița, pentru a merge pe urmele părinților agricultori, scrie agrobiznes.md.

„Prin anul 2006, când am absolvit facultatea, cea mai mare perspectivă de dezvoltare am văzut-o în agricultură, plus că era și un domeniu ce îmi plăcea mult. Am făcut primii pași de sine stătător înființând câteva sere cu legume”, a explicat Veaceslav Țigulea.

După afacerea cu serele, bărbatul a hotărât acum patru ani să înființeze câteva plantații în câmp deschis cu cartofi, varză, dovlecel, morcov, ceapă, porumb furajer și zaharat – ultima cultură agricolă întinzându-se pe o suprafață de 7,5 hectare.

„Am optat pentru porumb zaharat odată cu apariția cererii pe piață. Acum câțiva ani, acest produs genera un venit considerabil”, a specificat antreprenorul.

Un factor determinant în înființarea plantației de porumb zaharat, dar și a celorlalte culturi agricole l-a constituit accesul la irigare, grație reabilitării sistemului centralizat de irigare „Coșnița” prin intermediul programului „Compact”.

„Irigarea porumbului este una din soluții pentru obținerea recoltei bogate chiar și în cei mai dificili ani. Sezonul trecut, fiind unul extrem de secetos, am irigat porumbul chiar de cinci ori”.

Fiecare an vine la pachet cu „surprize” pentru agricultori. În acest sezon, producătorul a obținut o roadă dublă la hectar față de vara precedentă, de circa 18 mii știuleți la hectar, însă prețul de vânzare este de două-trei ori mai mic.

„Trăim vremuri când produsele de import dictează prețul celor autohtone. Pe lângă acest factor, ne ciocnim și de puterea redusă de cumpărare, întrucât tot mai puțini oameni rămân în țară și au venituri foarte mici. De vină ar mai fi și intermediarii, care după ce cumpără produsele de la agricultori, le vând la un preț mult mai mare”.

Cu această problemă se confruntă nu doar producătorii de porumb zaharat, ci și de alte culturi agricole. În răspuns, autoritățile au îndemnat agricultorii să studieze mai atent piața înainte de a planta culturile, pentru a nu se confrunta cu fenomenul supraproducției.

O soluție de perspectivă pe care o vede fermierul, ar fi ca statul, prin unele mecanisme, să limiteze în anumite perioade importul și să susțină dezvoltarea unităților de procesare, care să ofere agricultorilor un preț de achiziție competitiv pentru produsele crescute.

Veaceslav Țigulea consideră că agricultura este un domeniu extrem de imprevizibil, unde calculele făcute minuțios acasă pot fi date peste cap de situații neprevăzute.

Cu toate acestea, îl vezi zâmbind chiar și atunci când vorbește despre prognoze mai sumbre. Tot dumnealui este de părere că agricultura nu este pentru pesimiști.

„Nu trebuie să te stresezi când ceva nu funcționează conform planului. Atunci când îți place ceea ce faci, vei învăța să treci peste obstacole mult mai ușor și să înveți din greșeli”.

 

28 Mart. 2026, 15:03
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Mart. 2026, 15:03 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aeroportul Internațional Chișinău este perceput de vizitatorii străini drept unul „compact și confortabil”, însă experiența la sosire și plecare este umbrită de o serie de probleme semnalate frecvent în postări online.

Potrivit opiniilor exprimate de turiști, infrastructura aeroportului este apreciată pentru dimensiunea redusă și orientarea ușoară, fiind considerat „unul dintre cele mai plăcute din Europa”.

Cu toate acestea, criticile vizează în special serviciile și organizarea din exteriorul și interiorul terminalului.

Una dintre cele mai deranjante situații pentru vizitatori este prezența taximetriștilor neautorizați, care iau cu asalt pasagerii imediat după ieșirea din terminal. Aceștia descriu fenomenul drept „necivilizat” și spun că ar fi necesar un sistem clar de preluare a clienților, similar celor din alte aeroporturi europene.

De asemenea, este criticată amplasarea zonelor pentru fumat chiar la intrările principale, unde pasagerii sunt nevoiți să traverseze „nori de fum” imediat după sosire sau înainte de plecare.

Situația este calificată drept „inacceptabilă” pentru standardele actuale.

Un alt punct sensibil este casa de schimb valutar situată în zona de ieșire, despre care turiștii afirmă că oferă un curs „ dezavantajos”, care induce în eroare persoanele care ajung pentru prima dată în Republica Moldova. În contrast, alte puncte de schimb cu rate mai corecte ar fi slab semnalizate.

Nemulțumiri apar și în zona plecărilor, unde vizitatorii menționează existența unui singur local de alimentație, care generează cozi mari și practică prețuri ridicate. În același timp, lipsa automatelor de cafea după controlul de securitate este considerată un inconvenient.

Probleme sunt semnalate și în ceea ce privește transportul public: stațiile ar fi slab marcate, fără orare afișate clar, iar denumirile pot crea confuzie pentru străini. Totodată, lipsa unei camere de depozitare a bagajelor este văzută la fel drept ca un minus.