Vești bune pentru cei care lucrează în livrări prin aplicații: Ce plănuiește UE în privința lor

Până la 4,1 milioane de persoane care lucrează pentru aplicaţiile de ride-hailing sau care livrează mâncare ar putea fi reclasificate ca angajaţi potrivit unui plan avut în vedere de Comisia Europeană destinat îmbunătăţirii drepturilor angajaţilor din sectorul economiei informale.

Potrivit unui proiect legislativ consultat de Bloomberg News, UE estimează că aceste propuneri ar putea majora costurile pentru aplicaţiile de ride-hailing sau care livrează mâncare cu până la 4,5 miliarde de euro pe an. În schimb, este posibil ca milioane de persoane care lucrează pentru companii precum Uber Technologies Inc., Deliveroo PLC şi Bolt Technology OU să aibă acces la protecţie legală şi salariu minim pe economie. Alţi 3,8 milioane de muncitori ar primi confirmarea că sunt liber profesionişti, scrie Agerpres.

Platformele digitale se vor opune propunerii Executivului comunitar, care în opinia lor va conduce la pierderi mari de locuri de muncă. La începutul acestui an justiţia spaniolă a decis că angajaţii platformelor de livrări trebuie consideraţi drept curieri, ceea ce a determinat Deliveroo să se retragă din Spania şi o altă aplicaţie de livrare de mâncare să îşi reducă operaţiunile din Spania.

În analiza de risc care însoţeşte propunerea, Comisia Europeană susţine că nu este posibil să calculeze posibilele pierderi de locuri de muncă precum şi că modificare regulilor ar putea să afecteze în mod negativ flexibilitatea muncitorilor. În plus, este posibil ca noile reguli să crească costurile pentru aplicaţiile de ride-hailing sau care livrează mâncare, în condiţiile în care Executivul comunitar apreciază că este posibil ca o parte din costurile majorate ale platformelor să fie suportate de consumatori.

Cu toate acestea, Comisia Europeană susţine că aceste propuneri au fost considerate drept cea mai eficientă variantă pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă ale angajaţilor şi ai ajuta să aibă acces la sistemele de protecţie socială. De asemenea, statele membre ar putea strânge anual aproximativ patru miliarde de euro de pe urma majorării taxelor şi contribuţiilor sociale.

Conform propunerilor Bruxelles-ului, care ar urma să fie date publicităţii săptămâna viitoare, orice muncitor al cărui loc de muncă este controlat de o platformă digitală poate să se bazeze pe faptul că este un angajat, indiferent cum este descris în contractul său de muncă. Platformele digitale vor avea obligaţia legală de a dovedi că acel muncitor nu este un angajat.

Înainte de a deveni lege, propunerea Comisiei va avea nevoie să obţină sprijinul statelor membre UE şi al Parlamentului European.

#livrari #modificari #aplicații #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament