Vești negre pentru cămătari! Vor fi obligați să evalueze la sânge persoanele cărora le dau credite

Companiile de microfinanțare vor trebui să evalueze capacitatea persoanelor de a rambursa creditul, potrivit regulamentului privind cerințele de creditare responsabilă aplicate organizațiilor de creditare nebancară aprobat de VNPF. Documentul are drept scop stabilirea față de entitățile înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate a unor cerințe de acordare a creditului nebancar și/sau leasing financiar destinate persoanelor fizice consumatori, inclusiv privind condițiile și modul de evaluare a capacității clientului persoană fizică de rambursare a creditului nebancar și/sau leasingului financiar.

Creditarea responsabilă reprezintă activitatea de creditare, în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonității debitorului, fără a-și asuma un risc excesiv de credit, și nu contribuie la acumularea exagerată a gradului de îndatorare a debitorilor și asumarea de obligații financiare exorbitante de către aceștia”, se mai arată în decizia CNPF.

Totodată, evaluarea bonității unui debitor reprezintă evaluarea capacității debitorului de a-și asuma o anumită obligație în temeiul contractului de credit pe care debitorul ar putea să o onoreze împreună cu obligațiile de credit/împrumut deja asumate. Astfel, se urmărește scopul de a preveni orice întârzieri în efectuarea plăților, nerambursarea creditului acordat sau exercitarea dreptului de gaj.

Prevederile Regulamentului nu se aplică creditelor restructurate care reprezintă credit acordat persoanei fizice, față de care OCN, în scop de susținere a debitorilor în depășirea unor situații de dificultate financiară temporară apărute pe perioada de derulare a contractului de credit, a aplicat măsuri de restructurare: anularea la plată a unei părți a principalului, a dobânzii sau, dacă este cazul, a comisioanelor și/sau a altor plăți aferente creditului. De asemenea, nu vizează contractele de credit care sunt rezultatul unei hotărâri pronunțate de o instanță judecătorească sau de o altă autoritate instituită conform legii.

Ultimele date disponibile publicate de CNPF relevă că Companiile de microfinanțare au înregistrat un profit de 707 mil. de lei, de două ori mai mare în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent.

Două companii au strâns 40% din totalul profitului înregistrat de cele 136 de companii. Este vorba de Easy Credit – 149,3 mil. de lei cu 28% mai mult și Microinvest cu 119,5 mil. de lei cu 41,5% mai mult față de nouă luni ale anului 2020.

În top zece cu cel mai mare profit s-au clasat IuteCredit – 67,4 mil. de lei, Expres Lesing – 33 mil. de lei, Sebo – 30 mil. de lei, Primecapital – 24 mil. de lei, Mogo – 23,1 mil. de lei, Credirapid – 22,4 mil. de lei, MikroKapital – 21,8 mil. de lei și BT Leasing cu 21,7 mil. de lei.

Activitatea companiilor de microfinanțare este reglementată de Comisia Națională a Pieței Financiare. Companiile de microfinanţare de pe piaţa financiară moldovenească abundă de oferte de creditare, care par a fi una mai atrăgătoare decât alta. Aceste oferte îi ademenesc în special pe oamenii simpli, ajunşi la limita disperării, analfabeţi juridic, care semnează contracte fără ca să le citească. Moldovenii sunt ademeniţi să apeleze la companiile de microfinanţare pentru procedura simplificată de eliberare a creditelor, spre deosebire de băncile comerciale, care impun cerinţe pe care oamenii de rând nu le pot întruni, cum ar fi angajarea oficială în câmpul muncii. În consecinţă, moldoveni care au luat credite de la organizaţii de microfinanţare au ajuns să fie deposedaţi de bunuri, inclusiv de locuinţe, după aceea au fost puşi în situaţia să achite sume care depășesc de câteva ori suma împrumutată.

#microfinanțare #CNPF #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.