Vești negre pentru cămătari! Vor fi obligați să evalueze la sânge persoanele cărora le dau credite

Companiile de microfinanțare vor trebui să evalueze capacitatea persoanelor de a rambursa creditul, potrivit regulamentului privind cerințele de creditare responsabilă aplicate organizațiilor de creditare nebancară aprobat de VNPF. Documentul are drept scop stabilirea față de entitățile înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate a unor cerințe de acordare a creditului nebancar și/sau leasing financiar destinate persoanelor fizice consumatori, inclusiv privind condițiile și modul de evaluare a capacității clientului persoană fizică de rambursare a creditului nebancar și/sau leasingului financiar.

Creditarea responsabilă reprezintă activitatea de creditare, în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonității debitorului, fără a-și asuma un risc excesiv de credit, și nu contribuie la acumularea exagerată a gradului de îndatorare a debitorilor și asumarea de obligații financiare exorbitante de către aceștia”, se mai arată în decizia CNPF.

Totodată, evaluarea bonității unui debitor reprezintă evaluarea capacității debitorului de a-și asuma o anumită obligație în temeiul contractului de credit pe care debitorul ar putea să o onoreze împreună cu obligațiile de credit/împrumut deja asumate. Astfel, se urmărește scopul de a preveni orice întârzieri în efectuarea plăților, nerambursarea creditului acordat sau exercitarea dreptului de gaj.

Prevederile Regulamentului nu se aplică creditelor restructurate care reprezintă credit acordat persoanei fizice, față de care OCN, în scop de susținere a debitorilor în depășirea unor situații de dificultate financiară temporară apărute pe perioada de derulare a contractului de credit, a aplicat măsuri de restructurare: anularea la plată a unei părți a principalului, a dobânzii sau, dacă este cazul, a comisioanelor și/sau a altor plăți aferente creditului. De asemenea, nu vizează contractele de credit care sunt rezultatul unei hotărâri pronunțate de o instanță judecătorească sau de o altă autoritate instituită conform legii.

Ultimele date disponibile publicate de CNPF relevă că Companiile de microfinanțare au înregistrat un profit de 707 mil. de lei, de două ori mai mare în nouă luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului precedent.

Două companii au strâns 40% din totalul profitului înregistrat de cele 136 de companii. Este vorba de Easy Credit – 149,3 mil. de lei cu 28% mai mult și Microinvest cu 119,5 mil. de lei cu 41,5% mai mult față de nouă luni ale anului 2020.

În top zece cu cel mai mare profit s-au clasat IuteCredit – 67,4 mil. de lei, Expres Lesing – 33 mil. de lei, Sebo – 30 mil. de lei, Primecapital – 24 mil. de lei, Mogo – 23,1 mil. de lei, Credirapid – 22,4 mil. de lei, MikroKapital – 21,8 mil. de lei și BT Leasing cu 21,7 mil. de lei.

Activitatea companiilor de microfinanțare este reglementată de Comisia Națională a Pieței Financiare. Companiile de microfinanţare de pe piaţa financiară moldovenească abundă de oferte de creditare, care par a fi una mai atrăgătoare decât alta. Aceste oferte îi ademenesc în special pe oamenii simpli, ajunşi la limita disperării, analfabeţi juridic, care semnează contracte fără ca să le citească. Moldovenii sunt ademeniţi să apeleze la companiile de microfinanţare pentru procedura simplificată de eliberare a creditelor, spre deosebire de băncile comerciale, care impun cerinţe pe care oamenii de rând nu le pot întruni, cum ar fi angajarea oficială în câmpul muncii. În consecinţă, moldoveni care au luat credite de la organizaţii de microfinanţare au ajuns să fie deposedaţi de bunuri, inclusiv de locuinţe, după aceea au fost puşi în situaţia să achite sume care depășesc de câteva ori suma împrumutată.

#microfinanțare #CNPF #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Internațional Liber Giurgiulești, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.