Victor Chironda nu va mai călca pragul Primăriei Chișinău în calitate de viceprimar! Acesta a fost DEMIS de CMC

Consilierii municipali au pus punct în scandalul iscat la Primărie între viceprimarul Victor Chironda și primarul general, Ion Ceban. În cadrul ședinței de astăzi a CMC, 28 consilieri au votat pro demisia lui Chironda, scrie Realitatea.md.

Este vorba despre consilierii PSRM, PP „ȘOR” și alți, în timp ce aleșii locali de la PAS, PPDA și Forța Nouă au părăsit sala înainte de vot.

La ședință a fost prezent atât Victor Chironda, cât și edilul Capitalei, Ion Ceban.

„Am dat termeni, am tot amânat, însă rezultatul nu a fost bun. Am venit să spun astăzi despre nereușitele unui membru din echipa de la Primărie. Nu am solicitat nimic altceva decât să-și facă munca. Victor, bărbătește era să fie dacă îți depuneai demisia! Solicit demisia viceprimarului”, a declarat Ceban.

Eliberarea din funcție a lui Chironda nu s-a lăsat fără scandal la CMC. Consilierii PAS au acuzat primarul general că demisia viceprimarului este ilegală, însă convenabilă unora, după ce Chironda a scos la iveală mai multe nereguli cu privire la demolarea Hotelului Național.

Chironda a ținut, ulterior, un discurs la tribuna principală a CMC.

„Am o altă viziune despre cum trebuie să lucreze Primăria municipiului Chișinău. Mulțumesc tuturor pentru susținere”, a declarat Victor Chironda.

Amintim că, anterior, într-o conferință de presă, primarul general al Capitalei, Ion Ceban, a cerut demisia viceprimarul Victor Chironda. În cazul în care acesta nu își va prezenta demisia de bună voie, atunci edilul va iniția toate procedurile legale privind demiterea, a mai anunțat acesta.

Potrivit lui Ceban, Victor Chironda ar fi adus acuzații nefondate în adresa primarului și în adresa multor angajați din primărie. Niște vorbe nefondate, regret că l-am invitat în echipă, mai spune edilul.

Realitatea.md amintește că viceprimarul Victor Chironda s-a pomenit într-un scandal de proporții după ce în lipsa motivată a acestuia de la locul de muncă, a fost autorizată demolarea Hotelului Național din Capitală.

De partea cealaltă, Chironda se opune demolării din considerentul că nu au foste efectuate studii pentru a măsura impactul care urmează să-l aibă construcția asupra zonei.

#Viceprimar #primarie #Victor Chironda #Ion Ceban

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.