Victor Chironda nu va mai călca pragul Primăriei Chișinău în calitate de viceprimar! Acesta a fost DEMIS de CMC

Consilierii municipali au pus punct în scandalul iscat la Primărie între viceprimarul Victor Chironda și primarul general, Ion Ceban. În cadrul ședinței de astăzi a CMC, 28 consilieri au votat pro demisia lui Chironda, scrie Realitatea.md.

Este vorba despre consilierii PSRM, PP „ȘOR” și alți, în timp ce aleșii locali de la PAS, PPDA și Forța Nouă au părăsit sala înainte de vot.

La ședință a fost prezent atât Victor Chironda, cât și edilul Capitalei, Ion Ceban.

„Am dat termeni, am tot amânat, însă rezultatul nu a fost bun. Am venit să spun astăzi despre nereușitele unui membru din echipa de la Primărie. Nu am solicitat nimic altceva decât să-și facă munca. Victor, bărbătește era să fie dacă îți depuneai demisia! Solicit demisia viceprimarului”, a declarat Ceban.

Eliberarea din funcție a lui Chironda nu s-a lăsat fără scandal la CMC. Consilierii PAS au acuzat primarul general că demisia viceprimarului este ilegală, însă convenabilă unora, după ce Chironda a scos la iveală mai multe nereguli cu privire la demolarea Hotelului Național.

Chironda a ținut, ulterior, un discurs la tribuna principală a CMC.

„Am o altă viziune despre cum trebuie să lucreze Primăria municipiului Chișinău. Mulțumesc tuturor pentru susținere”, a declarat Victor Chironda.

Amintim că, anterior, într-o conferință de presă, primarul general al Capitalei, Ion Ceban, a cerut demisia viceprimarul Victor Chironda. În cazul în care acesta nu își va prezenta demisia de bună voie, atunci edilul va iniția toate procedurile legale privind demiterea, a mai anunțat acesta.

Potrivit lui Ceban, Victor Chironda ar fi adus acuzații nefondate în adresa primarului și în adresa multor angajați din primărie. Niște vorbe nefondate, regret că l-am invitat în echipă, mai spune edilul.

Realitatea.md amintește că viceprimarul Victor Chironda s-a pomenit într-un scandal de proporții după ce în lipsa motivată a acestuia de la locul de muncă, a fost autorizată demolarea Hotelului Național din Capitală.

De partea cealaltă, Chironda se opune demolării din considerentul că nu au foste efectuate studii pentru a măsura impactul care urmează să-l aibă construcția asupra zonei.

#Viceprimar #primarie #Victor Chironda #Ion Ceban

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tunel feroviar uriaș urmează să fie săpat prin Munții Alpi pentru a lega direct Franța și Italia, proiectul fiind considerat cel mai ambițios de acest tip din Europa. Viitorul tunel, cu o lungime de 57,5 kilometri, va conecta orașele Lyon și Torino și va deveni, la finalizare, cel mai lung tunel feroviar din lume, depășind Tunelul Gotthard din Elveția.

Construcția face parte din proiectul liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon și are drept scop reducerea semnificativă a timpului de călătorie dintre cele două orașe. În prezent, drumul cu trenul durează aproape patru ore și presupune traversarea pasului Mont Cenis, la altitudini de circa 1.300 de metri, unde sunt necesare mai multe locomotive pentru a tracta garniturile prin tunelul Fréjus, considerat depășit din punct de vedere al standardelor de siguranță. Noul tunel va permite trenurilor să circule direct prin masivul montan, reducând durata călătoriei cu aproximativ două ore.

Cunoscut sub denumirea de Tunelul de bază Mont d’Ambin, acesta va avea puncte de acces în Valea Susei, în regiunea Piemont, și în Maurienne, în Savoia. Proiectul va facilita și transportul de marfă, permițând trenurilor să transporte încărcături mai grele și să circule cu o viteză medie de aproximativ 100 km/h între cele două țări.

Autoritățile estimează că noua infrastructură va contribui la reducerea poluării, prin scăderea traficului aerian și rutier, în special a transportului de mărfuri realizat cu camioane. Trenul ar urma să devină principala opțiune pentru deplasările dintre Franța și Italia pe acest coridor.

Lucrările sunt extrem de complexe, întrucât tunelul va avea, în cea mai adâncă secțiune, peste 2.200 de metri de munte deasupra sa. Potrivit coordonatorilor proiectului, traseul traversează nu mai puțin de 14 tipuri diferite de teren, de la sol afânat pe partea franceză până la formațiuni de roci variate pe teritoriul Italiei.

Costul total al liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon, cu o lungime de aproximativ 270 de kilometri, este estimat la 25 de miliarde de euro, tunelul de sub Alpi reprezentând cea mai mare parte a investiției. Franța și Italia au ajuns la un acord pentru realizarea proiectului în 2016, iar în prezent toate tunelurile de acces sunt finalizate. Tunelul internațional, considerat cea mai dificilă etapă, este în construcție, iar finalizarea sa este preconizată pentru anul 2033.