Victor Chironda nu va mai călca pragul Primăriei Chișinău în calitate de viceprimar! Acesta a fost DEMIS de CMC

Consilierii municipali au pus punct în scandalul iscat la Primărie între viceprimarul Victor Chironda și primarul general, Ion Ceban. În cadrul ședinței de astăzi a CMC, 28 consilieri au votat pro demisia lui Chironda, scrie Realitatea.md.

Este vorba despre consilierii PSRM, PP „ȘOR” și alți, în timp ce aleșii locali de la PAS, PPDA și Forța Nouă au părăsit sala înainte de vot.

La ședință a fost prezent atât Victor Chironda, cât și edilul Capitalei, Ion Ceban.

„Am dat termeni, am tot amânat, însă rezultatul nu a fost bun. Am venit să spun astăzi despre nereușitele unui membru din echipa de la Primărie. Nu am solicitat nimic altceva decât să-și facă munca. Victor, bărbătește era să fie dacă îți depuneai demisia! Solicit demisia viceprimarului”, a declarat Ceban.

Eliberarea din funcție a lui Chironda nu s-a lăsat fără scandal la CMC. Consilierii PAS au acuzat primarul general că demisia viceprimarului este ilegală, însă convenabilă unora, după ce Chironda a scos la iveală mai multe nereguli cu privire la demolarea Hotelului Național.

Chironda a ținut, ulterior, un discurs la tribuna principală a CMC.

„Am o altă viziune despre cum trebuie să lucreze Primăria municipiului Chișinău. Mulțumesc tuturor pentru susținere”, a declarat Victor Chironda.

Amintim că, anterior, într-o conferință de presă, primarul general al Capitalei, Ion Ceban, a cerut demisia viceprimarul Victor Chironda. În cazul în care acesta nu își va prezenta demisia de bună voie, atunci edilul va iniția toate procedurile legale privind demiterea, a mai anunțat acesta.

Potrivit lui Ceban, Victor Chironda ar fi adus acuzații nefondate în adresa primarului și în adresa multor angajați din primărie. Niște vorbe nefondate, regret că l-am invitat în echipă, mai spune edilul.

Realitatea.md amintește că viceprimarul Victor Chironda s-a pomenit într-un scandal de proporții după ce în lipsa motivată a acestuia de la locul de muncă, a fost autorizată demolarea Hotelului Național din Capitală.

De partea cealaltă, Chironda se opune demolării din considerentul că nu au foste efectuate studii pentru a măsura impactul care urmează să-l aibă construcția asupra zonei.

#Viceprimar #primarie #Victor Chironda #Ion Ceban

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.