(VIDEO) Apicultorii din Chile au venit cu stupii la protest. Momentul în care polițiștii sunt înțepați de albine

Patru apicultori au fost reținuți în Chile în urma unei demonstrații prin care cereau sprijinul guvernului pentru industria apicolă. Oamenii au venit cu stupii la protest, iar polițiștii care încercau să-i mute au fost înțepați de albine, relatează BBC.

#Santiago: En estos momentos se mantiene el tránsito suspendido en la calzada sur de la Alameda por manifestación de apicultores. Carabineros realiza diálogo para que depongan su actitud. pic.twitter.com/VgA6P0qbRD

— Carabineros Prefectura Central (@CarabPrCentral) January 3, 2022

Apicultorii au organizat o demonstrație în fața palatului prezidențial din capitala țării, Santiago. Ei au instalat în fața palatului aproximativ 60 de stupi, cu aproximativ 10.000 de albine, și au împiedicat poliția să disperseze demonstrația.

Șapte polițiști au fost înțepați în timp ce încercau să scoată stupii cu care protestatarii blocau un bulevard.

O secetă prelungită a devastat apicultura în Chile, afectând sursele de hrană ale albinelor.

Unul dintre protestatari le-a spus jurnaliştilor că moartea coloniilor de albine este devastatoare nu doar pentru ei, ci pentru întreaga lume.

Protestatarii cer o reformă guvernamentală pentru a crește prețurile la miere sau pentru a oferi subvenții producătorilor, relatează Reuters.

Oficialii Ministerului Agriculturii spun că împărtășesc îngrijorarea protestatarilor cu privire la efectul secetei, adăugând că acordă deja ajutor pentru 20 de comunități care se confruntă cu o lipsă gravă de apă.

Dar, în timpul protestului, mai multe albine au zburat din stupi, provocând îngrijorări trecătorilor.

Populațiile de albine din întreaga lume au scăzut rapid în ultimii ani din cauza pierderii habitatului, a poluării și a utilizării pesticidelor.

#albine #Apicultori #seceta #chile

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.