Vladimir Putin folosește tacticile de spion KGB împotriva Occidentului. Ce urmărește, de fapt, președintele rus

17 Nov. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Nov. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Vladimir Putin a avut mai multe decizii controversate în ultimii ani. Președintele rus a folosit mai multe tactici împotriva țărilor din Vestul Europei, iar acest lucru nu a făcut decât să inducă în eroare Occidentul.

Rusia nu a anunțat că se retrage din acordul privind exportul de cereale pe Marea Neagră. Ulterior, autoritățile s-au întors asupra deciziei. În plus, Vladimir Putin a lansat numeroase amenințări legate de folosirea armelor nucleare. Afirmațiile dictatorului rus au venit înainte ca acesta să adopte o retorică a neproliferării.

De asemenea, președintele rus a ordonat săptămâna aceasta retragerea forțelor sale din Herson. Acest lucru s-a întâmplat la doar câteva săptămâni după ce a declarat că orașul va face parte din Rusia „pentru totdeauna”. Așadar, liderii politici occidentali nu mai știu cum pot să înțeleagă informațiile care vin dinspre Moscova.

Oficial al SUA a comentat deciziile lui Vladimir Putin

„Pentru Rusia, inconsecvența este o parte integrală a strategiei sale de politică externă, în special sub Putin”, a observat Fiona Hill, fost oficial al Consiliului de Securitate Națională al Statelor Unite. În același timp, mai mulți specialiști în spațiul ex-sovietic au arătat că guvernele occidentale nu reușesc să înțeleagă schimbarea sensului de mers în politica externă a Rusiei. Așadar, șefii executivelor nu își dau seama dacă acest lucru reprezintă o strategie de-a Moscovei de a încurca țările din Vest.

Comentariul lui Hill a fost făcut în 2013, cu un an înainte ca Rusia să anexeze ilegal Crimeea. În plus, cu puțin timp ca trupele ruse să asalteze Ucraina, Kremlinul și oficialii săi de rang înalt respingeau orice sugestie că liderul rus ar urma să invadeze și să cucerească țara vecină. Mai mult decât atât, s-a argumentat că aducerea de cât mai multe forțe ruse de-a lungul graniței cu Ucraina în estul și nordul țării făceau parte dintr-o serie de exerciții militare normale.

În același timp, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că acuzațiile că Rusia ar vrea să declanșeze un război în Ucraina „absurde”. „Am aflat din ziarele americane că vom ataca Ucraina”, a spus Zaharova. De asemenea, ministrul Serghei Lavrov, a insistat că „nu va fi niciun război”. El a mai oferit și asigurări că Rusia nu își dorește un conflict armat.

Occidentul a eșuat în înțelegerea politicii din Rusia

Toate aceste declarații și contextul actual se află într-o mare opoziție. Așadar, se pune întrebarea dacă acesta a fost cu adevărat planul lui Putin. De asemenea, ar putea fi pur și simplu eșecul Occidentului de a înțelege cum se face politică în Rusia, susțin mai mulți analiștii specializați în spațiul ex-sovietic.

„Cred că Putin inventează unele lucruri din mers, uneori din disperare, dar el caută și slăbiciuni ale Occidentului pe care să le exploateze”, a spus David Kramer, fost secretar de stat asistent în administrația președintelui american George W. Bush. În același timp, „Putin crede că acolo unde este haos, este oportunitate, astfel că înșelătoria și confuzia fac parte din «instruirea sa ca spion»”, a mai adăugat un analist militar.

Va folosi Vladimir Putin armele nucleare?

În același timp, dictatorul rus pare să fi renunțat, în ultimele vreme, la amenințările cu arme nucleare. În acest context, unii analiști militari consideră că Putin ar fi luat această decizie din cauza presiunilor făcute de China. De asemenea, analiștii mai susțin că președintele ar fi luat decizia de a invada la scară largă în ultimul moment. Acest lucru „s-ar potrivi cu tendința lui Putin de a amâna deciziile importante”.

Mai mult, „Putin este uneori privat de detalii”. El nu ar primi suficiente informații din cauza „incompetenței și ineficienței generale din interiorul sistemului de securitate din Rusia”. Așadar, liderul de la Kremlin intervine, ulterior, în problemele deja create. Andrei Illarionov, un fost consilier de rang înalt al lui Vladimir Putin care acum a devenit un critic al său, crede că deciziile schimbătoare ale președintelui nu se bazează pe o logică anume. „Se pare că a devenit destul de neliniștit din cauză că, chiar dacă nu pierde întocmai războiul, cu siguranță nici nu îl câștigă.”, informează Politico.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală