Vladimir Putin folosește tacticile de spion KGB împotriva Occidentului. Ce urmărește, de fapt, președintele rus

Vladimir Putin a avut mai multe decizii controversate în ultimii ani. Președintele rus a folosit mai multe tactici împotriva țărilor din Vestul Europei, iar acest lucru nu a făcut decât să inducă în eroare Occidentul.

Rusia nu a anunțat că se retrage din acordul privind exportul de cereale pe Marea Neagră. Ulterior, autoritățile s-au întors asupra deciziei. În plus, Vladimir Putin a lansat numeroase amenințări legate de folosirea armelor nucleare. Afirmațiile dictatorului rus au venit înainte ca acesta să adopte o retorică a neproliferării.

De asemenea, președintele rus a ordonat săptămâna aceasta retragerea forțelor sale din Herson. Acest lucru s-a întâmplat la doar câteva săptămâni după ce a declarat că orașul va face parte din Rusia „pentru totdeauna”. Așadar, liderii politici occidentali nu mai știu cum pot să înțeleagă informațiile care vin dinspre Moscova.

Oficial al SUA a comentat deciziile lui Vladimir Putin

„Pentru Rusia, inconsecvența este o parte integrală a strategiei sale de politică externă, în special sub Putin”, a observat Fiona Hill, fost oficial al Consiliului de Securitate Națională al Statelor Unite. În același timp, mai mulți specialiști în spațiul ex-sovietic au arătat că guvernele occidentale nu reușesc să înțeleagă schimbarea sensului de mers în politica externă a Rusiei. Așadar, șefii executivelor nu își dau seama dacă acest lucru reprezintă o strategie de-a Moscovei de a încurca țările din Vest.

Comentariul lui Hill a fost făcut în 2013, cu un an înainte ca Rusia să anexeze ilegal Crimeea. În plus, cu puțin timp ca trupele ruse să asalteze Ucraina, Kremlinul și oficialii săi de rang înalt respingeau orice sugestie că liderul rus ar urma să invadeze și să cucerească țara vecină. Mai mult decât atât, s-a argumentat că aducerea de cât mai multe forțe ruse de-a lungul graniței cu Ucraina în estul și nordul țării făceau parte dintr-o serie de exerciții militare normale.

În același timp, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că acuzațiile că Rusia ar vrea să declanșeze un război în Ucraina „absurde”. „Am aflat din ziarele americane că vom ataca Ucraina”, a spus Zaharova. De asemenea, ministrul Serghei Lavrov, a insistat că „nu va fi niciun război”. El a mai oferit și asigurări că Rusia nu își dorește un conflict armat.

Occidentul a eșuat în înțelegerea politicii din Rusia

Toate aceste declarații și contextul actual se află într-o mare opoziție. Așadar, se pune întrebarea dacă acesta a fost cu adevărat planul lui Putin. De asemenea, ar putea fi pur și simplu eșecul Occidentului de a înțelege cum se face politică în Rusia, susțin mai mulți analiștii specializați în spațiul ex-sovietic.

„Cred că Putin inventează unele lucruri din mers, uneori din disperare, dar el caută și slăbiciuni ale Occidentului pe care să le exploateze”, a spus David Kramer, fost secretar de stat asistent în administrația președintelui american George W. Bush. În același timp, „Putin crede că acolo unde este haos, este oportunitate, astfel că înșelătoria și confuzia fac parte din «instruirea sa ca spion»”, a mai adăugat un analist militar.

Va folosi Vladimir Putin armele nucleare?

În același timp, dictatorul rus pare să fi renunțat, în ultimele vreme, la amenințările cu arme nucleare. În acest context, unii analiști militari consideră că Putin ar fi luat această decizie din cauza presiunilor făcute de China. De asemenea, analiștii mai susțin că președintele ar fi luat decizia de a invada la scară largă în ultimul moment. Acest lucru „s-ar potrivi cu tendința lui Putin de a amâna deciziile importante”.

Mai mult, „Putin este uneori privat de detalii”. El nu ar primi suficiente informații din cauza „incompetenței și ineficienței generale din interiorul sistemului de securitate din Rusia”. Așadar, liderul de la Kremlin intervine, ulterior, în problemele deja create. Andrei Illarionov, un fost consilier de rang înalt al lui Vladimir Putin care acum a devenit un critic al său, crede că deciziile schimbătoare ale președintelui nu se bazează pe o logică anume. „Se pare că a devenit destul de neliniștit din cauză că, chiar dacă nu pierde întocmai războiul, cu siguranță nici nu îl câștigă.”, informează Politico.

#Moscova #occident #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.