Voucherele de vacanță comune România – Republica Moldova vor fi disponibile din 2022. Ce spune Gheorghe Fodoreanu

Gheorghe Fodoreanu, supranumit și ”Mr. Incoming”, om de turism cu o experiență de 50 de ani în domeniu, fost președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și ex-vicepreședinte al Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), salută reintroducerea voucherelor de vacanță începând cu 1 ianuarie 2022, decizie deja promisă și care speră că va fi implementată de către Guvernul României pe o perioadă de timp lungă, de minim 5 ani.

În acest context, Gheorghe Fodoreanu consideră că utilizarea voucherelor de vacanță pentru ambele țări ar asigura integrarea dintre potențialul turistic și economic al României și al Republicii Moldova.

”Integrarea conceptului de vouchere de vacanță între cele două țări surori, România și Republica Moldova, ar putea avea două etape. În primul rând, voucherele de vacanță emise în țara noastră să aibă valabilitate la decontare și pentru Republica Moldova. În a doua etapă, și Republica Moldova ar urma să introducă acest concept al voucherelor de vacanță, deci în acest caz am vorbi de un drum ceva mai lung. Cred că printr-un dialog permanent dintre ministerele de resort ale celor două țări, s-ar putea implementa cu rapiditate acest concept. O astfel de alianță și decizie comună ar contribui esențial la dezvoltarea relațiilor economice dintre țările noastre. Până la urmă, vorbim aceeași limbă și avem istorie comună”, subliniază specialistul Gheorghe Fodoreanu.

Specialistul în turism Gheorghe Fodoreanu spune că fluxul turistic dintre cele țări s-a dezvoltat mult în ultimii 10 ani. Turiștii moldoveni cunosc de mai mult timp potențialul turistic al României, venind la nivelul a zeci de mii pe an și alegând Slănic Moldova, zona de turism rural Bran – Moieciu, stațiunile de pe Valea Prahovei dar și circuite. Însă, de la un timp și românii merg ceva mai mult în Republica Moldova, petrecând weekend-uri cu familia, alegând facilitățile balneoclimaterice din zona Cahul, city break-uri în Chișinău sau circuite tematice vitivinicole ori cultural – religioase.

Utilizarea voucherelor de vacanță în Republica Moldova ar mări baza de structuri de cazare din cadrul programului și ar determina și creșterea numărului de turiști moldoveni care vin în țara noastră.

Gheorghe Fodoreanu este unul dintre primii promotori ai colaborării turistice dintre România și Republica Moldova. În 2006, a contribuit decisiv la semnarea unui acord de parteneriat între Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) din Romania și ANAT din Republica Moldova.

Ideea utilizării reciproce a voucherelor de vacanță ar susține evoluția actuală a relațiilor politice, economice, culturale și sociale dintre România și Republica Moldova, care sunt din ce în ce mai apropiate și dinamice.

#Gheorghe Fodoreanu #vouchere de vacanta comune #romania - republica moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).