Zece secrete bine păstrate de însoțitorii de bord din avioane

Fiecare profesie are micile ei secrete – coduri, gesturi, autorizații speciale. În avioane, însoțitorii bord au grijă să păstreze numai pentru ei anumite informații care le sunt utile pentru buna desfășurare a activității și a zborului.

Aproape una din patru persoane se teme de zbor, iar însoțitorii de bord sunt conștienți de acest lucru. Personalul din avion, care este responsabil de asigurarea siguranței la bord, știe o serie de trucuri pentru a evita panica. Iată câteva din micile secrete ale stewardeselor, potrivit Digi24.ro.

1. Însoțitorii de zbor pot deschide ușa toaletei în orice moment

Au voie să o facă numai din motive de siguranță, în cazul în care pasagerul pățește ceva în toaleta unui avion și are nevoie de ajutor. Amețelile, de pildă, sunt foarte frecvente în timpul zborului, motiv pentru care toate toaletele pot fi deschise din exterior.

2. Pilotul și copilotul nu mănâncă aceeași mâncare

Poate părea un detaliu nesemnificativ, dar în caz de intoxicație alimentară, vă poate salva viața. Pilotul este întotdeauna însoțit de un copilot, iar atunci când este timpul să mănânce, nu mănâncă niciodată aceleași lucruri, pentru a preveni o situație periculoasă, în cazul în care unul dintre alimente ar fi infestat cu germeni.

3. Măștile de oxigen sunt eficiente doar 30 de minute

Măștile de oxigen nu sunt concepute pentru a vă menține în viață pe parcursul întregii călătorii. Atunci când există o problemă cu depresurizarea, căpitanul le activează și aduce rapid aeronava înapoi la altitudine joasă, unde se poate respira chiar și într-o cabină nepresurizată. De aceea, măștile de oxigen vă pot ajuta să respirați timp de 15 până la 30 de minute, în funcție de capacitatea dumneavoastră respiratorie. Dar fiți siguri că acest timp este mai mult decât suficient pentru ca pilotul să coboare la o altitudine la care aerul devine din nou respirabil.

4. Membrii echipajului te cunosc încă dinainte de a te urca în avion

Atunci când vă înregistrați, întregul echipaj are acces la numele pasagerilor. Trebuie să știți că fiecare companie aeriană are propria „listă neagră” cu persoane care au avut un comportament impulsiv și agresiv. Dacă ați fost vreodată turbulent în timpul unui zbor, stewardesele vor ști.

5. Nu se bea apă de la robinet în avion

Nu este chiar un secret, dar ar trebui să știți. Din cauza aerului foarte uscat din cabină, este recomandabil să beți multă apă în avion. Da, dar nu de oriunde. Chiar dacă apa din avioane este descrisă ca fiind „potabilă”, din păcate, acesta stagnează ore îndelungate, ceea ce înmulțește bacteriile. Este mai bine să le cereți însoțitoarelor de bord pahare cu apă din sticle.

6. Dispozitivele electronice nu generează interferențe deranjante în timpul zborului

Imediat ce pasagerii sunt așezați pe locurile lor, echipajul îi roagă să își închidă telefoanele mobile și dispozitivele electronice. De ce? Pentru a evita interferențele cu echipamentul electronic al aeronavei. Cu toate acestea, cei din domeniu știu că riscurile de interferență pot exista doar în timpul manevrării trenului de aterizare, adică la decolare și aterizare, dar în plin zbor nu există niciun risc de oscilație. Prin urmare, nu este interzisă utilizarea telefoanelor, a calculatoarelor sau a tabletelor în timpul zborului, mai ales că wifi-ul în cabine este din ce în ce mai răspândit.

7. În cazul unei probleme, echipajul trebuie să intervină de la distanță

Nu se pune problema ca tot personalul de la bord să se adune în jurul unui pasager care are o anumită problemă, deoarece acest lucru ar putea provoca panică. În cazul în care un pasager nu poate suporta turbulențele, de pildă, un membru al echipajului are voie să vină și să se așeze lângă persoana respectivă pentru a o liniști. Este vorba pur și simplu de a-l ajuta prin gesturi să respire corect și să-și recapete calmul. Adesea, însoțitorii de bord se întorc de mai multe ori pentru a-i liniști pe cei mai anxioși, pentru că fiecare gest contează. Chiar și un simplu clipit poate calma un pasager.

8. Însoțitorii de zbor au tot dreptul să vă debarce

Dacă pasagerul este prea nervos, prea agresiv sau are dificultăți de respirație, de exemplu, poate să fie scos din avion. Astfel de cazuri sunt totuși rare, pentru că întârzierea unui zbor pentru a debarca pe cineva este foarte costisitoare. Cel mai frecvent motiv de debarcare este consumul excesiv de alcool.

9. Echipajul beneficiază de reduceri semnificative de tarif pentru membrii familiei lor

Reducerile nu înseamnă călătorii gratuite. Membrii de familie ai echipajului pot călători însă în condiții avantajoase. În funcție de compania aeriană, însoțitorii de bord au un număr limitat de bilete în timpul anului. Există două condiții principale: plata taxelor de aeroport și îmbarcarea la bordul avionului numai dacă mai există loc în avion. În ceea ce-i privește pe părinții membrilor echipajului, unele companii aeriene le permit să călătorească pe viață, plătind doar taxele de aeroport. În cazul copiilor, aceștia sunt privilegiați de obicei până la vârsta de 25 de ani (vârsta poate varia în funcție de compania aeriană).

10. Echipajul este informat atunci când avionul transportă o persoană decedată

Acesta este probabil cel mai bine păstrat secret. Uneori, la doar câțiva metri de tine, în avion, poate exista un cadavru în cală. Sunt multe persoane decedate care au nevoie de repatriere în alte țări. Corpurile persoanelor decedate sunt transportate în sicrie închise bine. Căpitanul informează echipajul cu privire la numărul de persoane decedate care se află în cală. Este o informație importantă, pentru că, de exemplu, dacă un membru al familiei persoanei decedate se află și el în avion, personalul însoțitor îi poate acorda o atenție sporită și îl poate sprijini. Nu este însă obligatoriu ca personalul însoțitor să fie informat de existența unor persoane decedate în cală. Este o informație lăsată la latitudinea pilotului.

Află cum poți să devii însoțitor de bord în Republica Moldova.

#insotitor de bord #secrete #companie aeriana #cariera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 142 de mii de persoane care aveau obligația legală să-și procure polița medicală nu au făcut-o în 2025, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au ratat încasări estimate la circa 187,3 milioane de lei. Datele apar în raportul Curții de Conturi privind gestionarea sistemului medical.

Potrivit auditorilor, printre cei care nu și-au cumpărat polița predomină proprietarii de terenuri agricole – peste 136 de mii de persoane. În medie, pentru fiecare persoană neasigurată care trebuia să achite polița reveneau aproximativ 1 315 lei neîncasați la bugetul medical.

Totodată, alte peste 1,62 milioane de persoane figurează ca fiind plecate peste hotare mai mult de 183 de zile pe an și, prin urmare, nu sunt obligate să procure polița medicală. Curtea de Conturi atrage însă atenția că autoritățile nu dețin date exacte privind perioadele reale de aflare în țară sau peste hotare ale acestor persoane.

Auditul mai arată că 69 de prestatori de servicii medicale au semnat contracte cu CNAM fără să aibă certificate de acreditare valabile, pentru servicii estimate la peste 2 miliarde de lei. Unele instituții au activat sute de zile fără acreditare. De exemplu, Centrul de Sănătate Cucuruzeni a funcționat 350 de zile fără certificat valabil.

Probleme au fost depistate și în domeniul fertilizării in vitro. Curtea de Conturi a constatat că servicii în valoare de 1,2 milioane de lei au fost achitate unor clinici care nu aveau autorizațiile necesare pentru acest tip de activitate.

Raportul arată că veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală au constituit anul trecut 17,493 miliarde de lei, cu 1,56 miliarde mai mult decât în 2024. Cheltuielile au ajuns la 17,396 miliarde de lei, iar sistemul a încheiat anul cu un excedent de 96,7 milioane de lei.

Salariații au rămas principala sursă de finanțare a sistemului medical. Cei peste 758 de mii de angajați au contribuit cu 9,49 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 54,3% din veniturile FAOAM. În medie, contribuția anuală per angajat a fost de 12 513 lei.

În paralel, statul a achitat 7,17 miliarde de lei pentru asigurarea medicală a peste 1,57 milioane de persoane neangajate – copii, pensionari și persoane cu dizabilități. Potrivit auditului, aceste categorii au beneficiat însă de servicii medicale în valoare de 9,06 miliarde de lei, cu aproape 1,9 miliarde mai mult decât contribuțiile achitate de Guvern. În medie, pentru fiecare persoană asigurată de stat au revenit servicii medicale de aproximativ 4 566 de lei anual.