Zeci de persoane din Rusia și-au criogenat corpurile în speranța că vor trăi veșnic. Cât costă o procedură

O companie din Rusia a lansat în urmă cu 15 ani o afacere care le permite oamenilor să fie congelați, cu speranța că vor putea reveni la viață atunci când știință va progresa.

În cadrul companiei KrioRus, peste 80 de persoane și-au congelat trupul cu speranța că știința îi va reînvia. Procedura este parcă desprinsă din filmele SF. După deces, sângele este drenat din corp și pus la păstrare.

„Corpul este scufundat vertical, cu capul în jos, în azot lichid și conservat la o temperatură de minus 196 de grade Celsius. Este un pariu ştiinţific, nu există nimic spiritual sau religios. Plecăm de la ideea că progresul nu are limite”, spun cei care au fondat compania.

Israelienii fac și ei progrese spre dobândirea vieții veșnice. Tratamentele cu oxigen hiperbaric reușesc să te întinerească la nivel celular chiar și cu 25 de ani.

Preţurile criogenării sunt în funcţie de veniturile deţinute în prezent, dar şi de naţionalitate. Astfel, pentru ruşii care optează pentru acest serviciu şi a căror medie salarială lunară este de 760 de dolari, criogenarea întregului corp costă 36.000 de dolari şi 15.000 de dolari doar a creierului. Pentru indivizii care nu sunt ruşi, preţurile sunt puţin mai mari.

#criogenare #viata vesnica #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.