200 de lei, vedeta bancnotelor cash - aproape 40% din toți banii de hârtie

În anul 2024, valoarea bancnotelor în circulație a însumat 48,06 miliarde lei, echivalentul a 372,44 milioane de bancnote, ceea ce înseamnă, în medie, circa 156 de bancnote pe cap de locuitor. Bancnotele cu cea mai mare valoare nominală – cele de 200 lei – sunt cele mai numeroase: peste 97 de milioane de bucăți, cu o valoare totală de 19,41 miliarde lei, reprezentând aproape 40% din numerarul în circulație, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Pe locul doi se află bancnotele de 100 lei, cu 68,19 milioane de bucăți și o valoare totală de 6,82 miliarde lei. Sunt urmate de cele de 500 lei (7,73 mld. lei), 50 lei (2,42 mld. lei) și 20 lei (2,44 mld. lei). Bancnotele cu valoare mică (1-10 lei) au un rol marginal în circulație.

În ceea ce privește monedele, au fost înregistrate în circulație 1,12 miliarde de piese, dar cu o valoare cumulată de doar 144,46 milioane lei – adică 0,3% din total. Cea mai frecventă monedă este cea de 1 ban, cu peste 710 milioane de bucăți. Monedele de 50 bani și 10 bani urmează în popularitate numerică.

Monedele de 1 leu și 2 lei sunt mai puține decât omoloagele lor bancnote, dar însumează totuși o valoare de circa 138 milioane lei.

Dominanța bancnotelor de 100 și 200 lei poate sugera fie o adaptare la o economie în creștere, fie un efect indirect al inflației, care determină populația să folosească bancnote de valoare mai mare. Structura actuală arată și o preferință pentru instrumente de plată mai convenabile în tranzacțiile zilnice.

În total, au fost emise și monede comemorative în valoare de 8,25 milioane lei și bancnote comemorative în valoare de 9,38 milioane lei – adică doar 0,04% din totalul numerarului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cash #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.