200 de lei, vedeta bancnotelor cash - aproape 40% din toți banii de hârtie

În anul 2024, valoarea bancnotelor în circulație a însumat 48,06 miliarde lei, echivalentul a 372,44 milioane de bancnote, ceea ce înseamnă, în medie, circa 156 de bancnote pe cap de locuitor. Bancnotele cu cea mai mare valoare nominală – cele de 200 lei – sunt cele mai numeroase: peste 97 de milioane de bucăți, cu o valoare totală de 19,41 miliarde lei, reprezentând aproape 40% din numerarul în circulație, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Pe locul doi se află bancnotele de 100 lei, cu 68,19 milioane de bucăți și o valoare totală de 6,82 miliarde lei. Sunt urmate de cele de 500 lei (7,73 mld. lei), 50 lei (2,42 mld. lei) și 20 lei (2,44 mld. lei). Bancnotele cu valoare mică (1-10 lei) au un rol marginal în circulație.

În ceea ce privește monedele, au fost înregistrate în circulație 1,12 miliarde de piese, dar cu o valoare cumulată de doar 144,46 milioane lei – adică 0,3% din total. Cea mai frecventă monedă este cea de 1 ban, cu peste 710 milioane de bucăți. Monedele de 50 bani și 10 bani urmează în popularitate numerică.

Monedele de 1 leu și 2 lei sunt mai puține decât omoloagele lor bancnote, dar însumează totuși o valoare de circa 138 milioane lei.

Dominanța bancnotelor de 100 și 200 lei poate sugera fie o adaptare la o economie în creștere, fie un efect indirect al inflației, care determină populația să folosească bancnote de valoare mai mare. Structura actuală arată și o preferință pentru instrumente de plată mai convenabile în tranzacțiile zilnice.

În total, au fost emise și monede comemorative în valoare de 8,25 milioane lei și bancnote comemorative în valoare de 9,38 milioane lei – adică doar 0,04% din totalul numerarului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cash #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.