200 de lei, vedeta bancnotelor cash - aproape 40% din toți banii de hârtie

În anul 2024, valoarea bancnotelor în circulație a însumat 48,06 miliarde lei, echivalentul a 372,44 milioane de bancnote, ceea ce înseamnă, în medie, circa 156 de bancnote pe cap de locuitor. Bancnotele cu cea mai mare valoare nominală – cele de 200 lei – sunt cele mai numeroase: peste 97 de milioane de bucăți, cu o valoare totală de 19,41 miliarde lei, reprezentând aproape 40% din numerarul în circulație, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Pe locul doi se află bancnotele de 100 lei, cu 68,19 milioane de bucăți și o valoare totală de 6,82 miliarde lei. Sunt urmate de cele de 500 lei (7,73 mld. lei), 50 lei (2,42 mld. lei) și 20 lei (2,44 mld. lei). Bancnotele cu valoare mică (1-10 lei) au un rol marginal în circulație.

În ceea ce privește monedele, au fost înregistrate în circulație 1,12 miliarde de piese, dar cu o valoare cumulată de doar 144,46 milioane lei – adică 0,3% din total. Cea mai frecventă monedă este cea de 1 ban, cu peste 710 milioane de bucăți. Monedele de 50 bani și 10 bani urmează în popularitate numerică.

Monedele de 1 leu și 2 lei sunt mai puține decât omoloagele lor bancnote, dar însumează totuși o valoare de circa 138 milioane lei.

Dominanța bancnotelor de 100 și 200 lei poate sugera fie o adaptare la o economie în creștere, fie un efect indirect al inflației, care determină populația să folosească bancnote de valoare mai mare. Structura actuală arată și o preferință pentru instrumente de plată mai convenabile în tranzacțiile zilnice.

În total, au fost emise și monede comemorative în valoare de 8,25 milioane lei și bancnote comemorative în valoare de 9,38 milioane lei – adică doar 0,04% din totalul numerarului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cash #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.