Domnica Manole, în centrul celui mai mare scandal CEDO. Deputații cer anchetă parlamentară

Un grup de deputați din opoziție a înregistrat un proiect de hotărâre privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă în legătură cu cea mai gravă condamnare suferită de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) – cauza Seksimp Group SRL. Moldovei. Statul riscă să plătească despăgubiri de aproape un miliard de euro, echivalentul a circa 20 de miliarde de lei, o sumă fără precedent, ce poate afecta grav bugetul public.

Printre semnatarii proiectului se numără deputații Denis Ulanov, Vasile Bolea, Vadim Fotescu, Marina Tauber, Reghina Apostolova și Petru Jardan, care solicită anchetarea tuturor circumstanțelor care au dus la condamnare și rolul jucat de actuala președintă a Curții Constituționale, Domnica Manole, care la momentul respectiv era judecător la Curtea de Apel Chișinău. Potrivit hotărârii CEDO din 15 mai 2025, completul condus de Manole nu a analizat proporționalitatea despăgubirilor și a ignorat complet apărarea firmei reclamante, ceea ce a dus la o sentință considerată abuzivă.

Cazul vizează compania Seksimp Group SRL, cu capital sloven, care a acuzat statul moldovean de confiscare abuzivă a activelor și încălcarea dreptului la un proces echitabil. Instanțele moldovenești au admis o cerere în lipsa companiei pârâte, urmată de executare silită și vânzarea tuturor bunurilor firmei, fără notificare prealabilă.

CEDO a constatat încălcarea Articolului 6 din Convenție (dreptul la un proces echitabil) și Articolului 1 din Protocolul nr. 1 (dreptul la proprietate), acordând un termen de trei luni pentru o înțelegere amiabilă între părți. Dacă aceasta nu se va concretiza, Curtea se va pronunța asupra sumei exacte a compensațiilor, care ar putea depăși 997 milioane de euro, potrivit cererii depuse de compania reclamantă, controlată de omul de afaceri sloven Blaž Svetek.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#domnica manole #miliarde #CEDO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.