Domnica Manole, în centrul celui mai mare scandal CEDO. Deputații cer anchetă parlamentară

Un grup de deputați din opoziție a înregistrat un proiect de hotărâre privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă în legătură cu cea mai gravă condamnare suferită de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) – cauza Seksimp Group SRL. Moldovei. Statul riscă să plătească despăgubiri de aproape un miliard de euro, echivalentul a circa 20 de miliarde de lei, o sumă fără precedent, ce poate afecta grav bugetul public.

Printre semnatarii proiectului se numără deputații Denis Ulanov, Vasile Bolea, Vadim Fotescu, Marina Tauber, Reghina Apostolova și Petru Jardan, care solicită anchetarea tuturor circumstanțelor care au dus la condamnare și rolul jucat de actuala președintă a Curții Constituționale, Domnica Manole, care la momentul respectiv era judecător la Curtea de Apel Chișinău. Potrivit hotărârii CEDO din 15 mai 2025, completul condus de Manole nu a analizat proporționalitatea despăgubirilor și a ignorat complet apărarea firmei reclamante, ceea ce a dus la o sentință considerată abuzivă.

Cazul vizează compania Seksimp Group SRL, cu capital sloven, care a acuzat statul moldovean de confiscare abuzivă a activelor și încălcarea dreptului la un proces echitabil. Instanțele moldovenești au admis o cerere în lipsa companiei pârâte, urmată de executare silită și vânzarea tuturor bunurilor firmei, fără notificare prealabilă.

CEDO a constatat încălcarea Articolului 6 din Convenție (dreptul la un proces echitabil) și Articolului 1 din Protocolul nr. 1 (dreptul la proprietate), acordând un termen de trei luni pentru o înțelegere amiabilă între părți. Dacă aceasta nu se va concretiza, Curtea se va pronunța asupra sumei exacte a compensațiilor, care ar putea depăși 997 milioane de euro, potrivit cererii depuse de compania reclamantă, controlată de omul de afaceri sloven Blaž Svetek.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#domnica manole #miliarde #CEDO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.