Analiză Promo-LEX: Discursul de ură, tot mai utilizat în campania electorală pentru parlamentare

Discursul instigator la ură și discriminare, homofob sau sexist este tot mai utilizat în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Chiar înainte de 29 august – data când concurenții electorali au putut începe agitația – misiunea de monitorizare a Promo-LEX a identificat 233 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, dintre care 162 au avut loc în context electoral.

Mesajele discriminatorii au ajuns la circa 2,5 milioane de vizualizări, iar trei sferturi dintre ele au fost transmise prin intermediul rețelele de socializare. Restul declarațiilor de acest gen s-au în stradă, la proteste sau mitinguri, ori au fost transmise prin intermediul presei online și a televiziunilor.

Cel mai des, atacurile au vizat politicienii, membrii și simpatizanții partidelor politice/blocurile electorale, femeile, persoanele LGBT și grupurile vulnerabile, inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală.

Conform Promo-LEX, mesajul cu amenințările lui Igor Dodon l-a adresa PAS, în care spunea că va „scoate de gât și de urechi” din instituțiile statului oponenții a acumulat circa 100.000 de vizualizări online.

„Sergiu Butuc, reprezentant al partidului „Inima Moldovei”, a făcut aluzii la moartea lui Igor Grosu, iar Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, a folosit un discurs homofob, prezentând PAS și comunitatea LGBT ca „amenințări existențiale” pentru stat și familie. Vasile Costiuc, liderul „Democrația Acasă”, a continuat aceeași retorică, descriind simbolurile LGBT drept „propagandă nocivă” și contrapunând „majoritatea tăcută” a tradiționaliștilor unei minorități marginalizate”, se arată în informațiile prezentate de Promo-LEX.

Jurnaliștii au fost comparați cu „gândaci” de către simpatizanții și aliații Evgheniei Guțul, iar canalul de telegram WTF Moldova a reprezentat sub formă de insecte simpatizanții PAS, se mai arată în analiză.

„În altă zonă a online-ului, fostul vicepremier Alexandr Muravschi a scris pe Facebook că locul politicienilor care au divizat țara ar fi „în lagăr”. Declarația a venit chiar în perioada comemorării victimelor deportărilor în gulag, amplificând gravitatea mesajului.

În același registru, creatorul de conținut Victor Shmidt a sugerat că președinta Maia Sandu și membrii PAS ar putea avea soarta „небесной сотни” din Ucraina, protestatarii uciși în timpul Euromaidanului”, notează reprezentanții Promo-Lex.

Femeile implicate în politică au fost și ele vizate de atacuri sexiste. Bunăoară, avocata Fulga Grabovschi și jurnalista Maria Vieru au devenit protagoniste ale unor mesaje sexiste, lansate de către autorii canalului de Telegram „Ungureanu 112”, iar Dorin Chirtoacă l-a discriminat în baza criteriului de vârstă pe Vladimir Voronin.

„Indiferent de formă, instigări la violență, amenințări directe, insulte, dezumanizări sau stereotipuri sexiste și ageiste, discursul de ură continuă să fie un instrument de influențare a opiniei publice în campania electorală. Amplificat de rețele sociale, dar și de canale media tradiționale, acest tip de retorică nu doar că polarizează și mai mult societatea, ci și normalizează violența ca instrument politic”, menționează observatorii PromoLEX.

Conform Codului Contravențional, discursul de ură este interzis iar sancțiunile pentru asemenea ilegalitate pot ajunge la 12.500 de lei pentru persoane fizice și 20.000 – pentru persoane juridice, partide politice sau blocuri electorale care recurg la mesaje de acest gen în perioada campaniei electorale.

În paralel, Codul serviciilor media audiovizuale interzice difuzarea discursului care incită la ură în programele audiovizuale. Dacă televiziunile și posturile de radio nu se conformează. rigorii, riscă amendă sau retragerea licenței de emisie.

#promolex #candidati #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul auto din Rusia a intrat în criză profundă, ca urmare a efectelor sancțiunilor economice – prețuri mai mari și mai ales scăderea puterii de cumpărare – iar dealerii auto au început să se închidă pe bandă rulantă, în timp ce vânzările se prăbușesc iar piețele se contractă, relatează The Moscow Times, joi.

Criza de pe piața auto din Rusia a afectat mai ales dealerii auto: de la începutul anului până pe 1 septembrie, numărul punctelor de vânzare și al showroom-urilor din țară a scăzut cu 9% – până la 7284.

Cu toate acestea, în orașele cu o populație de peste un milion de locuitori, acestea au închis într-un ritm mai mare. Cea mai mare reducere a fost înregistrată în Rostov-pe-Don (minus 29,3%, până la 94 de puncte), Voronej (-18,8% până la 65), Volgograd și Samara (-18,3% până la 58 și -18,2% până la 117, respectiv), precum și în Krasnoiarsk (-17,2% până la 96).

Și cele mai mari piețe au scăzut: Moscova (-11,1% până la 706) și Sankt Petersburg (-17,6% până la 365). Acest lucru reiese din datele serviciului Yandex Maps, citate de Forbes.

Închiderile care au avut deja loc nu reprezintă limita, deoarece aproximativ o treime dintre dealeri se confruntă cu dificultăți financiare grave sau sunt pe punctul de a-și înceta activitatea, spune Alexei Podșcecoldin, președintele Asociației Dealerilor Auto din Rusia (ROAD). Potrivit acestuia, lipsa cererii de mașini noi duce la pierderi și la lipsa profitului, motiv pentru care costurile vânzătorilor sunt în creștere.

„În Rusia, dealerii regionali vând în prezent doar 220-250 de mașini pe an, în capitală – aproximativ 400.

Pentru comparație, în SUA această cifră este de aproximativ 1.000 de mașini pe an. Cu un nivel atât de scăzut al vânzărilor, mulți dealeri ruși sunt neprofitabili, ceea ce duce la închiderea lor în masă”, a explicat expertul.

Nu se închid doar showroom-urile care vând mașini chinezești, care au umplut prea mult piața, ci și punctele de vânzare a mașinilor aprovizionate prin importuri paralele și „alternative”, spune Svetlana Vinogradova, CEO al Rolf.

În special, Grupul de companii Avtodom a închis sediul Lamborghini din Moscova și de pe Kutuzovski Prospekt, precum și magazinul BMW din Vnukovo.

„Un model negativ poate dura una sau două luni, dar când întreaga afacere există cu profit net negativ timp de șase luni sau chiar un an, acest lucru duce la consecințe precum o serie de falimente”, a explicat Vinogradova.

Vânzările de mașini noi au scăzut de 2-2,5 ori față de prima jumătate a anilor 2010, deoarece mașinile au devenit mai puțin accesibile pentru ruși, spune Iuri Chistov, director de dezvoltare pentru piața auto FRESH.

„Nu există semne clare că puterea de cumpărare a populației va crește în următorul an sau doi. Anul acesta, a existat o furtună aproape perfectă”, a remarcat expertul.

Conform agenției Avtostat, din ianuarie până în august 2025, vânzările de autoturisme în Rusia au scăzut cu 23% față de anul precedent, ajungând la 773.264 de unități.

Experții agenției prevăd că până la sfârșitul anului, piața va scădea cu 20% față de 2024, ceea ce înseamnă că nu se vor vinde mai mult de 1,25 milioane de mașini. Acest lucru va fi afectat de ratele mari la creditele auto și disponibilitatea redusă a acestora, de prețurile mari pentru mașinile noi și creșterea lor ulterioară din cauza indexării taxei de reciclare, de inflația ridicată și de trecerea unor cumpărători la un model de comportament de economisire.