Analiză Promo-LEX: Discursul de ură, tot mai utilizat în campania electorală pentru parlamentare

11 Sept. 2025, 17:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Sept. 2025, 17:13 // Actual //  bani.md

Discursul instigator la ură și discriminare, homofob sau sexist este tot mai utilizat în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Chiar înainte de 29 august – data când concurenții electorali au putut începe agitația – misiunea de monitorizare a Promo-LEX a identificat 233 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, dintre care 162 au avut loc în context electoral.

Mesajele discriminatorii au ajuns la circa 2,5 milioane de vizualizări, iar trei sferturi dintre ele au fost transmise prin intermediul rețelele de socializare. Restul declarațiilor de acest gen s-au în stradă, la proteste sau mitinguri, ori au fost transmise prin intermediul presei online și a televiziunilor.
Cel mai des, atacurile au vizat politicienii, membrii și simpatizanții partidelor politice/blocurile electorale, femeile, persoanele LGBT și grupurile vulnerabile, inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală.

Conform Promo-LEX, mesajul cu amenințările lui Igor Dodon l-a adresa PAS, în care spunea că va „scoate de gât și de urechi” din instituțiile statului oponenții a acumulat circa 100.000 de vizualizări online.

„Sergiu Butuc, reprezentant al partidului „Inima Moldovei”, a făcut aluzii la moartea lui Igor Grosu, iar Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, a folosit un discurs homofob, prezentând PAS și comunitatea LGBT ca „amenințări existențiale” pentru stat și familie. Vasile Costiuc, liderul „Democrația Acasă”, a continuat aceeași retorică, descriind simbolurile LGBT drept „propagandă nocivă” și contrapunând „majoritatea tăcută” a tradiționaliștilor unei minorități marginalizate”, se arată în informațiile prezentate de Promo-LEX.

Jurnaliștii au fost comparați cu „gândaci” de către simpatizanții și aliații Evgheniei Guțul, iar canalul de telegram WTF Moldova a reprezentat sub formă de insecte simpatizanții PAS, se mai arată în analiză.

„În altă zonă a online-ului, fostul vicepremier Alexandr Muravschi a scris pe Facebook că locul politicienilor care au divizat țara ar fi „în lagăr”. Declarația a venit chiar în perioada comemorării victimelor deportărilor în gulag, amplificând gravitatea mesajului.

În același registru, creatorul de conținut Victor Shmidt a sugerat că președinta Maia Sandu și membrii PAS ar putea avea soarta „небесной сотни” din Ucraina, protestatarii uciși în timpul Euromaidanului”, notează reprezentanții Promo-Lex.

Femeile implicate în politică au fost și ele vizate de atacuri sexiste. Bunăoară, avocata Fulga Grabovschi și jurnalista Maria Vieru au devenit protagoniste ale unor mesaje sexiste, lansate de către autorii canalului de Telegram „Ungureanu 112”, iar Dorin Chirtoacă l-a discriminat în baza criteriului de vârstă pe Vladimir Voronin.

„Indiferent de formă, instigări la violență, amenințări directe, insulte, dezumanizări sau stereotipuri sexiste și ageiste, discursul de ură continuă să fie un instrument de influențare a opiniei publice în campania electorală. Amplificat de rețele sociale, dar și de canale media tradiționale, acest tip de retorică nu doar că polarizează și mai mult societatea, ci și normalizează violența ca instrument politic”, menționează observatorii PromoLEX.

Conform Codului Contravențional, discursul de ură este interzis iar sancțiunile pentru asemenea ilegalitate pot ajunge la 12.500 de lei pentru persoane fizice și 20.000 – pentru persoane juridice, partide politice sau blocuri electorale care recurg la mesaje de acest gen în perioada campaniei electorale.

În paralel, Codul serviciilor media audiovizuale interzice difuzarea discursului care incită la ură în programele audiovizuale. Dacă televiziunile și posturile de radio nu se conformează. rigorii, riscă amendă sau retragerea licenței de emisie.

07 Aug. 2026, 13:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 13:15 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan respinge ideea că agenții imobiliari ar fi responsabili pentru scumpirea apartamentelor din Chișinău. Șeful Guvernului susține că intermediarii nu dispun de resursele necesare pentru a cumpăra zeci de locuințe și a limita artificial oferta, însă admite că trebuie verificat comportamentul companiilor de construcții.

„Un agent imobiliar este un intermediar. El vede un vânzător, vede un cumpărător și primește un comision. Ideea că agenții imobiliari cumpără zeci de apartamente, fiecare costând sute de mii de dolari, și plasează milioane de lei doar pentru a limita oferta este un mit”, a declarat Tofan în cadrul Forumului Diasporei, unde premierul a fost întrebat despre explozia prețurilor pe piața imobiliară din Capitală.

Premierul a afirmat că o asemenea strategie nu ar fi viabilă din punct de vedere economic. În schimb, acesta a admis că unele companii de construcții ar putea amâna scoaterea apartamentelor la vânzare dacă prețurile de pe piață nu corespund așteptărilor lor.

„Poate să fie vorba despre companiile de construcții care rețin oferta pentru că li se pare că prețul nu este suficient de mare. Dar, cu siguranță, problema nu este în agenții imobiliari”, a punctat șeful Executivului.

Tofan a precizat că autoritățile trebuie să intervină dacă sunt identificate abuzuri sau posibile înțelegeri de cartel. Totuși, premierul a avertizat că nu trebuie trase concluzii înainte de realizarea unei analize bazate pe date.

„Acolo unde sunt abuzuri, trebuie să intervenim. Dacă avem indicii de cartel, trebuie să intervenim. Dar ezit să sar la concluzii până când avem diagnoza bine pusă la punct”, a spus Tofan.

Premierul s-a arătat rezervat și față de eventuala taxare suplimentară a apartamentelor care nu sunt date în chirie. Potrivit acestuia, o asemenea măsură i-ar putea afecta inclusiv pe moldovenii din diasporă care și-au cumpărat cu greu o locuință, dar nu dispun încă de bani pentru reparație.

Tofan a susținut că amenajarea completă a unui apartament în Chișinău poate ajunge la aproximativ 1.000 de euro pentru un metru pătrat, dacă sunt incluse mobilierul, instalațiile electrice și lucrările sanitare.

„Unii au cumpărat un apartament cu banii adunați cu greu în Italia sau Portugalia, dar încă nu au bani pentru reparație. Iar noi vrem deja să-i taxăm pentru că nu îl dau în chirie. Trebuie să fim foarte atenți să nu speriem diaspora și oamenii care și-au strâns cu greu bani pentru o locuință”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a promis că eventualele intervenții pe piața imobiliară vor fi analizate în baza cifrelor, dar a avertizat că măsurile luate în grabă ar putea produce efecte mai grave decât problema pe care încearcă să o rezolve.

Pentru a ilustra riscurile intervențiilor economice, Tofan a invocat situația industriei uleiului. Potrivit premierului, Republica Moldova a trecut de la statutul de exportator important la cel de importator de ulei de floarea-soarelui, după ce măsurile aplicate pentru protejarea unei părți a pieței ar fi afectat industria de procesare.

„Dacă încerci uneori să repari ceva, poți face mult mai mult rău. În economie, lucrurile sunt foarte interconectate”, a conchis Vasile Tofan.

Locuințele din Republica Moldova continuă să se scumpească, deși creditarea ipotecară a încetinit. Potrivit celui mai recent Raport de evaluare a stabilității financiare al Băncii Naționale a Moldovei, prețurile de ofertă ale imobilelor rezidențiale au crescut în primul trimestru din 2026 cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 2,8% comparativ cu trimestrul precedent.

Indicele prețurilor bunurilor imobile rezidențiale, calculat de BNM în baza prețurilor de ofertă, a ajuns la 233%, confirmând menținerea tendinței ascendente pe piață.

Scumpirile au continuat în pofida reducerii cererii finanțate de bănci. Volumul creditelor ipotecare noi a coborât la 2,4 miliarde de lei, cu 15,8% mai puțin decât în primul trimestru din 2025 și cu 12,8% sub nivelul din ultimele trei luni ale anului trecut.

Datele sugerează că avansul prețurilor nu mai poate fi explicat exclusiv prin creditarea ipotecară. Evoluția poate fi influențată și de oferta limitată, achizițiile realizate din economii proprii, inclusiv de către diasporă, costurile de construcție și comportamentul dezvoltatorilor. BNM nu atribuie însă creșterea unui singur factor.