Ministrul Energiei evită răspunderea? La licitația de milioane răspunsul e semnat de secretarul de stat

Ministerul Energiei a transmis răspunsurile la întrebările privind licitația de 114 milioane de euro pentru proiectul Termoelectrica, însă documentul oficial nu a fost semnat de ministrul Dorin Junghietu, ci de secretarul de stat Cristina Pereteatcu.

Răspunsul a fost expediat pe 3 decembrie 2025 redacției BANI.MD și vizează procedura de achiziții pentru instalarea centralelor de cogenerare la CT Vest și CET Sursa 3, proiect finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale. În document, Ministerul explică diferența de peste 36 milioane de euro dintre prețul estimat și ofertele depuse, afirmând că analiza este încă în derulare și se desfășoară exclusiv după regulile Băncii Mondiale.

Deși întrebările se refereau direct la poziția Ministerului Energiei și la posibile riscuri pentru bugetul de stat, semnătura de pe scrisoare aparține nu ministrului Dorin Junghietu, ci secretarului de stat Cristina Pereteatcu, care a transmis clarificările în mod oficial în numele instituției.

În document se menționează că orice decizie privind suspendarea, ajustarea sau relansarea licitației poate fi luată doar cu acordul Băncii Mondiale, în condițiile în care raportul combinat de evaluare a ofertelor se află încă în proces de examinare.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.