Averea din spatele uniformei! ANI îl ia la bani mărunți pe fostul bodyguard al Maiei Sandu

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a dispus inițierea controlului averii și intereselor personale în privința lui Vasile Popa, ex-director în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS), în urma unei sesizări înregistrate la 14 noiembrie 2025, scrie REALITATEA.

Potrivit documentului publicat de ANI, sesizarea vizează posibila încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, fiind invocată existența unor achiziții semnificative de bunuri imobile, efectuate de Vasile Popa în perioada anilor fiscali 2020–2024, potrivit declarațiilor de avere depuse. Aceste circumstanțe au generat suspiciuni privind proveniența mijloacelor financiare utilizate pentru realizarea tranzacțiilor.

În cadrul verificărilor preliminare, au fost analizate declarațiile de avere și interese personale ale lui Vasile Popa pentru anii 2020–2024, prin raportare la datele obținute din registrele de stat și bazele de date publice. Totodată, ANI a solicitat informații și documente suplimentare de la Popa, care au fost prezentate la începutul lunii decembrie 2025.

Inspectorul de integritate a stabilit că, pe parcursul perioadei supuse verificării, Vasile Popa și membrii familiei sale au dobândit mai multe bunuri imobile, fapt ce impune o analiză detaliată a concordanței dintre veniturile declarate și modificările patrimoniale intervenite.

Controlul va viza atât averea și interesele personale ale fostului director SPPS, cât și, după caz, patrimoniul membrilor familiei.

La mijloc de noiembrie, președinta Maia Sandu a semnat cererile de demisie a șefului Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS), Vasile Popa, și a unuia dintre adjuncți – Vitalie Lupașcu.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.