Proiect-pilot unic în Moldova: comuna Lozova are apă potabilă mineralizată

23 Dec. 2025, 16:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Dec. 2025, 16:38 // Actual //  Grîu Tatiana

Comuna Lozova, raionul Strășeni, marchează un moment important prin finalizarea proiectului de modernizare a sistemului de apeduct – un proiect de importanță strategică pentru sănătatea publică și dezvoltarea locală. După decenii în care localnicii au avut acces doar la apă tehnică sau sulfuroasă, comunitatea beneficiază, în premieră, de apă potabilă sigură și mineralizată.

Primele sonde de alimentare cu apă din localitate au fost puse în funcțiune după anii ’80, însă apa nu era potrivită pentru consum. Ulterior, în 2022, o a doua sondă a început să distribuie apă tehnică, cu un conținut ridicat de sulf. Situația s-a schimbat odată cu implementarea unui sistem modern de filtrare și mineralizare.

„Până nu am văzut acest rezultat frumos, această adevărată minune, nu am vrut să împărtășesc informația. Am preferat să ne bucurăm de un rezultat sigur, verificat, decât să avem rezerve față de rezultat”, a declarat primarul comunei Lozova, Viorel Jardan, în cadrul evenimentului oficial de finalizare a proiectului.

După efectuarea unui număr extins de analize de laborator, specialiștii au confirmat că apa corespunde standardelor de potabilitate.

„Dintr-o apă tehnică am ajuns la filtrare și mineralizare. Iar astăzi, în urma numeroaselor rezultate de laborator, putem afirma cu certitudine că apa este potabilă și sănătoasă”, a subliniat edilul.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul companiei Aquaphor International, în parteneriat cu Aquaphor Moldova, și reprezintă primul proiect-pilot de acest tip din Republica Moldova. Un rol important în dezvoltarea și implementarea proiectului l-a avut și Ambasada Republicii Moldova în Estonia, care a contribuit activ la facilitarea cooperării dintre partenerii internaționali și autoritățile locale. Sistemul este format din trei containere dotate cu utilaje de ultimă generație pentru tratarea apei, valoarea investiției ridicându-se la peste 7 milioane de lei.

„Este un adevărat cadou pentru comunitatea noastră, pe care îl vom valorifica la maximum. Degeaba avem infrastructură, drumuri sau mașini scumpe, dacă suntem bolnavi. Avem nevoie de apă sănătoasă, de educație, de alimentație sănătoasă și de servicii medicale de calitate”, a mai declarat Viorel Jardan.

La rândul său, Eugeniu Sturza, administratorul Aquaphor Moldova, a explicat cum a fost aleasă localitatea Lozova pentru implementarea proiectului: „Acest proiect a venit, într-un fel, întâmplător. Aquaphor reprezintă nucleul european în tratarea și filtrarea apei. Din discuțiile cu domnul primar am înțeles că Lozova luptă de mult timp pentru a avea apă potabilă. Primele analize ne-au arătat că apa era de o calitate foarte slabă.”

Potrivit acestuia, au urmat zeci de teste din diferite sonde, iar decizia a fost una clară. „Am decis să venim aici, să implementăm acest proiect și să demonstrăm că și dintr-o astfel de apă se poate obține apă potabilă. Este un exemplu pentru alte localități, care pot beneficia de asemenea sisteme fără a aștepta ani la rând extinderea rețelelor de apeduct de la râuri care, în multe cazuri, nici nu mai au apă. Colegii noștri au lucrat zi și noapte pentru a lansa proiectul în ajun de sărbători, ca să putem oferi copiilor și familiilor din Lozova apă mineralizată. Din toate analizele efectuate, această apă este mai bună decât cea din Chișinău”, a spus Sturza.

Autoritățile locale consideră că proiectul de la Lozova poate deveni un model replicabil la nivel național, demonstrând că soluțiile moderne de tratare a apei pot fi implementate eficient și rapid, fără investiții masive în rețele de aducțiune pe distanțe mari.

Realitatea Live

06 Feb. 2026, 14:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Feb. 2026, 14:59 // Actual //  Ursu Victor

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur intră, la începutul anului 2026, într-o etapă decisivă, după susținerea politică exprimată de Consiliul UE în luna ianuarie. Deși documentul nu este încă ratificat oficial și urmează să fie avizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și votat în Parlamentul European, direcția strategică este deja conturată: Uniunea Europeană își consolidează relațiile comerciale cu America de Sud, inclusiv ca reacție la tensiunile tarifare cu Statele Unite.

Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, relația comercială UE–Mercosur este una profund asimetrică. În 2024, schimburile comerciale au depășit 111 miliarde de euro, însă pentru Uniunea Europeană, Mercosur reprezintă doar 2,14% din totalul exporturilor sale globale. În schimb, pentru statele sud-americane, UE este al doilea partener comercial, absorbind 13–14% din exporturile lor totale, în special produse agricole, alimentare și materii prime.

Structura comerțului explică dezechilibrul. Mercosur exportă masiv produse agricole, soia, cafea, cereale, carne și zahăr, în timp ce UE livrează bunuri industriale cu valoare adăugată mare – mașini, echipamente, produse chimice și farmaceutice. Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% dintre exporturile UE către Mercosur și pentru 92% dintre exporturile Mercosur către UE, inclusiv reducerea drastică a tarifelor de până la 35% aplicate anterior produselor industriale europene.

Pentru Republica Moldova, impactul nu vine din zona unui „șoc” de preț la alimente, avertizează Iurie Rija. Contingentele tarifare negociate pentru carne, zahăr sau produse de bază sunt marginale raportate la consumul total al UE și nu au capacitatea de a genera distorsiuni majore de preț nici în Uniunea Europeană, nici pe piața moldovenească. Moldova rămâne, oricum, dependentă structural de importuri la carne și zahăr.

Presiunile reale apar însă în segmentele orientate spre export, unde Republica Moldova este deja integrată în piața europeană. Cele mai vulnerabile domenii sunt mierea de albine, bioetanolul, uleiul de floarea-soarelui și uleiul de soia. În cazul mierii, acordul introduce un contingent de 45 de mii de tone fără taxe vamale din Mercosur, echivalent cu 10% din consumul UE și circa un sfert din totalul importurilor. În acest context, exportatorii moldoveni, care livrează anual 4–4,5 mii de tone pe piața europeană, vor fi nevoiți să concureze cu producători sud-americani cu costuri mult mai mici.

O situație similară se conturează pe piața bioetanolului. Eliminarea taxelor pentru un contingent de 450 de mii de tone din Mercosur va intensifica concurența pentru producătorii moldoveni, cu efect direct asupra marjelor de profit și, implicit, asupra prețului de achiziție a porumbului, una dintre cele mai sensibile culturi agricole pentru Republica Moldova.

În cazul uleiului de floarea-soarelui și al uleiului de soia, acordul nu prevede contingente tarifare, ceea ce înseamnă acces nelimitat fără taxe pe piața UE. Deși, în prezent, Moldova exportă volume semnificativ mai mari decât Argentina către UE, eliminarea taxelor va face piața europeană mult mai atractivă pentru producătorii sud-americani, cu riscul comprimării marjelor de procesare în întreg bazinul Mării Negre.

Potrivit lui Iurie Rija, clauza de salvgardare inclusă în acord, care permite UE să reintroducă temporar taxe vamale în cazul unor prejudicii grave pentru industrie, rămâne un instrument limitat și reactiv. În aceste condiții, pentru Republica Moldova, adaptarea nu ține de protecționism, ci de consolidarea capacităților de procesare, diferențierea prin calitate și trasabilitate și poziționarea mai clară pe nișe premium.

Concluzia economistului este una pragmatică: acordul UE–Mercosur nu amenință accesul Moldovei pe piața europeană, dar va reduce marjele de profit în sectoarele-cheie orientate spre export, într-o piață europeană care va deveni structural mai competitivă odată cu intrarea în vigoare a acestui acord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!