Țara care a împrumutat 1 miliard de dolari de la China și acum este la un pas să piardă o parte din teritoriu

Muntenegru a împrumutat un miliard de dolari de la chinezi pentru a realiza o autostradă. Lucrările au fost dirijate tot de o firmă din China.

Banii s-au terminat, iar acum muntenegrenii riscă să facă concesii.

„Trebuie să recunosc că este cea mai scumpă autostradă din Europa. În Serbia, un tronson asemănător, la o topografie similară, a costat 16 milioane de euro pe kilomreu. La noi e 26”, spune Zvdravko Krivokapic, premierul din Muntenegru.

China a aplicat aceeaşi schemă şi în Sri Lanka şi Djibouti.

Speranţa pentru Muntenergru este să obţină un împrumut de la Uniunea Europeană ca să poată da banii înapoi Chinei şi să poată continua lucrările.

Uniunea Europeană a refuzat să ajute țara candidată să ramburseze un împrumut de 1 miliard de dolari luat de la ExIm Bank din China, pentru un proiect de autostradă neterminat.

Micul stat din Balcanii de Vest și-ar putea găsi în curând terenurile confiscate de o bancă condusă de guvernul comunist chinez, fără speranță de ajutor din exterior.

Purtătoarea de cuvânt a UE, Ana Pisonero, a declarat pentru RFE / RL că blocul „nu rambursează împrumuturile de la terți”, deși a adăugat că Bruxelles-ul are îngrijorări cu privire la „efectele socioeconomice și financiare pe care le pot avea unele investiții ale Chinei”, precum și riscurile a dezechilibrelor economice și a „dependenței datoriei”.

#imprumut #riscuri #muntenegru #miliard #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie