Țara care a împrumutat 1 miliard de dolari de la China și acum este la un pas să piardă o parte din teritoriu

Muntenegru a împrumutat un miliard de dolari de la chinezi pentru a realiza o autostradă. Lucrările au fost dirijate tot de o firmă din China.

Banii s-au terminat, iar acum muntenegrenii riscă să facă concesii.

„Trebuie să recunosc că este cea mai scumpă autostradă din Europa. În Serbia, un tronson asemănător, la o topografie similară, a costat 16 milioane de euro pe kilomreu. La noi e 26”, spune Zvdravko Krivokapic, premierul din Muntenegru.

China a aplicat aceeaşi schemă şi în Sri Lanka şi Djibouti.

Speranţa pentru Muntenergru este să obţină un împrumut de la Uniunea Europeană ca să poată da banii înapoi Chinei şi să poată continua lucrările.

Uniunea Europeană a refuzat să ajute țara candidată să ramburseze un împrumut de 1 miliard de dolari luat de la ExIm Bank din China, pentru un proiect de autostradă neterminat.

Micul stat din Balcanii de Vest și-ar putea găsi în curând terenurile confiscate de o bancă condusă de guvernul comunist chinez, fără speranță de ajutor din exterior.

Purtătoarea de cuvânt a UE, Ana Pisonero, a declarat pentru RFE / RL că blocul „nu rambursează împrumuturile de la terți”, deși a adăugat că Bruxelles-ul are îngrijorări cu privire la „efectele socioeconomice și financiare pe care le pot avea unele investiții ale Chinei”, precum și riscurile a dezechilibrelor economice și a „dependenței datoriei”.

#imprumut #riscuri #muntenegru #miliard #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.