Semnal roșu pentru transport și agricultură! Importurile de remorci au căzut, iar piața s-a „ieftinit”

Piața de tehnică tractată din Republica Moldova remorci și semiremorci a intrat în 2025 într-o fază de corecție: s-au importat mai puține unități, iar valoarea totală a importurilor a scăzut aproape de două ori mai rapid decât volumul fizic. Concluzia aparține economistului Iurie Rija, care a analizat fluxurile de import din 2024–2025.

În 2024, Moldova a importat 2.419 unități de tehnică tractată în valoare de 424,7 milioane lei. În 2025, importurile au coborât la 2.014 unități (–16,7%), iar valoarea totală s-a redus la 301,0 milioane lei (–29,1%).

În același timp, prețul mediu per unitate a scăzut de la 175,6 mii lei la 149,5 mii lei (–14,9%). Mesajul-cheie: în 2025 a fost „mai puțin” și „mai ieftin”.

Economistul explică această dinamică prin presiunea pe bugetele transportatorilor și ale companiilor agricole, saturarea unor nișe după achiziții mai active în 2023–2024, dar și accesul la echipamente mai ieftine din surse mai puțin tradiționale.

Structura importurilor rămâne dominată de tehnica la mâna a doua: 2024: 73,4% second-hand (1.775 unități) și 26,6% nou (644 unități) și 2025: 70,7% second-hand (1.424 unități) și 29,3% nou (590 unități).

Deși ponderea „nou” a crescut ușor, scăderea s-a simțit mai tare la segmentul second-hand: –19,8% la unități, față de –8,4% la tehnica nouă. Interpretarea: cumpărătorii de echipamente noi au un comportament mai „investițional”, mai stabil, nu doar achiziții „din nevoie”.

Imaginea în bani este și mai sugestivă: second-hand: de la 338,6 mil. lei în 2024 la 222,9 mil. lei în 2025 (–34,2%) și nou: de la 86,1 mil. lei la 78,2 mil. lei (–9,2%)

Prețul mediu la second-hand a căzut cu 18% (de la 190,8 mii la 156,5 mii lei), în timp ce la tehnica nouă prețul a rămas aproape neschimbat (–0,9%, până la 132,5 mii lei).

Un detaliu interesant din analiză: tehnica nouă apare, în medie, mai ieftină decât cea second-hand, ceea ce pare paradoxal, dar se explică prin structură – la second-hand intră frecvent semiremorci grele cu valoare reziduală mare, pe când „nou” include multe remorci ușoare, din segment bugetar.

În 2024, importurile au avut două vârfuri: primăvara (aprilie–iunie), cu maxim în mai (352 unități), și toamna (septembrie–octombrie), cu maxim în octombrie (318 unități) – un tipar legat de agricultură și închiderea bugetelor.

În 2025, mai rămâne luna de top (310 unități), dar apare o surpriză majoră: noiembrie 374 unități, cel mai mare nivel din ambii ani. Asta poate indica achiziții amânate, blocaje logistice/vamale sau o livrare mare punctuală.

Pe total 2024–2025, au fost importate 4.433 unități în valoare de 725,7 mil. lei. Structura arată o piață „cu două viteze”: semiremorci: 1.785 unități (40,3%), dar 88,1% din valoare (639,2 mil. lei), preț mediu 358 mii lei și remorci: 2.608 unități (58,7%), dar doar 11,6% din valoare (84,1 mil. lei), preț mediu 32,2 mii lei

Liderii semiremorcilor sunt cele de uz general și basculabile, iar la remorci domină categoric segmentul de uz general o indicație că agricultura și transportul „de zi cu zi” trag piața la volum.

Geografic, Moldova a importat din 29 de țări, dar cu un dezechilibru clar: China: 29,9% din unități, dar doar 1,1% din valoare (preț mediu ~5,8 mii lei) remorci ușoare, buget, Germania: 26,7% din unități, dar 57,2% din valoare (415,2 mil. lei), preț mediu ~350 mii lei semiremorci scumpe, „coloana” valorică a pieței, Polonia: poziție intermediară, cu un raport preț/calitate atractiv

În doi ani, tehnica a fost importată de 847 de companii. Topul după unități e dominat de importatori de marfă ieftină, însă 86,7% din valoare aparține categoriei „alte companii” – ceea ce sugerează că echipamentele scumpe sunt adesea aduse direct de utilizatorii finali (transportatori, agroholdinguri, industrie), nu prin câțiva traderi mari.

Concluzia analizei: în 2025, piața s-a contractat mai ales prin ieftinirea segmentului second-hand, în timp ce segmentul de tehnică nouă a rămas relativ stabil ca preț și mai rezistent ca cerere. Pentru business, asta înseamnă un consum mai prudent și o orientare spre soluții „mai bugetare”, fără ca infrastructura logistică a economiei să-și piardă rolul central.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#semiremorci #remorci #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.