Semnal roșu pentru transport și agricultură! Importurile de remorci au căzut, iar piața s-a „ieftinit”

Piața de tehnică tractată din Republica Moldova remorci și semiremorci a intrat în 2025 într-o fază de corecție: s-au importat mai puține unități, iar valoarea totală a importurilor a scăzut aproape de două ori mai rapid decât volumul fizic. Concluzia aparține economistului Iurie Rija, care a analizat fluxurile de import din 2024–2025.

În 2024, Moldova a importat 2.419 unități de tehnică tractată în valoare de 424,7 milioane lei. În 2025, importurile au coborât la 2.014 unități (–16,7%), iar valoarea totală s-a redus la 301,0 milioane lei (–29,1%).

În același timp, prețul mediu per unitate a scăzut de la 175,6 mii lei la 149,5 mii lei (–14,9%). Mesajul-cheie: în 2025 a fost „mai puțin” și „mai ieftin”.

Economistul explică această dinamică prin presiunea pe bugetele transportatorilor și ale companiilor agricole, saturarea unor nișe după achiziții mai active în 2023–2024, dar și accesul la echipamente mai ieftine din surse mai puțin tradiționale.

Structura importurilor rămâne dominată de tehnica la mâna a doua: 2024: 73,4% second-hand (1.775 unități) și 26,6% nou (644 unități) și 2025: 70,7% second-hand (1.424 unități) și 29,3% nou (590 unități).

Deși ponderea „nou” a crescut ușor, scăderea s-a simțit mai tare la segmentul second-hand: –19,8% la unități, față de –8,4% la tehnica nouă. Interpretarea: cumpărătorii de echipamente noi au un comportament mai „investițional”, mai stabil, nu doar achiziții „din nevoie”.

Imaginea în bani este și mai sugestivă: second-hand: de la 338,6 mil. lei în 2024 la 222,9 mil. lei în 2025 (–34,2%) și nou: de la 86,1 mil. lei la 78,2 mil. lei (–9,2%)

Prețul mediu la second-hand a căzut cu 18% (de la 190,8 mii la 156,5 mii lei), în timp ce la tehnica nouă prețul a rămas aproape neschimbat (–0,9%, până la 132,5 mii lei).

Un detaliu interesant din analiză: tehnica nouă apare, în medie, mai ieftină decât cea second-hand, ceea ce pare paradoxal, dar se explică prin structură – la second-hand intră frecvent semiremorci grele cu valoare reziduală mare, pe când „nou” include multe remorci ușoare, din segment bugetar.

În 2024, importurile au avut două vârfuri: primăvara (aprilie–iunie), cu maxim în mai (352 unități), și toamna (septembrie–octombrie), cu maxim în octombrie (318 unități) – un tipar legat de agricultură și închiderea bugetelor.

În 2025, mai rămâne luna de top (310 unități), dar apare o surpriză majoră: noiembrie 374 unități, cel mai mare nivel din ambii ani. Asta poate indica achiziții amânate, blocaje logistice/vamale sau o livrare mare punctuală.

Pe total 2024–2025, au fost importate 4.433 unități în valoare de 725,7 mil. lei. Structura arată o piață „cu două viteze”: semiremorci: 1.785 unități (40,3%), dar 88,1% din valoare (639,2 mil. lei), preț mediu 358 mii lei și remorci: 2.608 unități (58,7%), dar doar 11,6% din valoare (84,1 mil. lei), preț mediu 32,2 mii lei

Liderii semiremorcilor sunt cele de uz general și basculabile, iar la remorci domină categoric segmentul de uz general o indicație că agricultura și transportul „de zi cu zi” trag piața la volum.

Geografic, Moldova a importat din 29 de țări, dar cu un dezechilibru clar: China: 29,9% din unități, dar doar 1,1% din valoare (preț mediu ~5,8 mii lei) remorci ușoare, buget, Germania: 26,7% din unități, dar 57,2% din valoare (415,2 mil. lei), preț mediu ~350 mii lei semiremorci scumpe, „coloana” valorică a pieței, Polonia: poziție intermediară, cu un raport preț/calitate atractiv

În doi ani, tehnica a fost importată de 847 de companii. Topul după unități e dominat de importatori de marfă ieftină, însă 86,7% din valoare aparține categoriei „alte companii” – ceea ce sugerează că echipamentele scumpe sunt adesea aduse direct de utilizatorii finali (transportatori, agroholdinguri, industrie), nu prin câțiva traderi mari.

Concluzia analizei: în 2025, piața s-a contractat mai ales prin ieftinirea segmentului second-hand, în timp ce segmentul de tehnică nouă a rămas relativ stabil ca preț și mai rezistent ca cerere. Pentru business, asta înseamnă un consum mai prudent și o orientare spre soluții „mai bugetare”, fără ca infrastructura logistică a economiei să-și piardă rolul central.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#semiremorci #remorci #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, anunță că va solicita explicații cu privire la blocarea reorganizării celor 12 operatori de distribuție a gazelor din cadrul Moldovagaz, proces care, potrivit declarațiilor conducerii companiei din 2021, trebuia să înceapă încă din anul 2022.

„Faptul pe care l-am descoperit azi dimineață e că, la sfârșitul anului 2021, președintele Consiliului de Administrație al Moldovagaz a anunțat că din 2022, urma să fie demarat un proces de reorganizare a celor 12 întreprinderi. Acum vreau și eu să aflu care au fost factorii care au frânat demararea acestui proiect”, a declarat ministrul.

Junghietu a precizat că va convoca o ședință cu reprezentanții statului în Consiliul de Administrație al Moldovagaz și va cere un plan clar pentru reorganizarea operatorilor de distribuție.

„Urmează să convocăm o ședință pe acest subiect cu reprezentanții statului în Consiliul de Administrație și o să solicit prezentarea unui plan clar de reorganizare. Acesta va trebui să treacă prin Consiliul de Observatori, să fie aprobat de Consiliul de Administrație și ulterior de Adunarea Generală a Acționarilor”, a spus ministrul.

Șeful de la Energie afirmă că autoritățile vor analiza toate opțiunile legale pentru ca procesul să înceapă cât mai curând, chiar dacă admite că fuziunea celor 12 companii nu va fi simplă.

„Se vor verifica toate alternativele legale pentru ca acest proces să aibă loc cât mai curând. Desigur, nu va fi ușor să comasezi 12 întreprinderi într-una singură, dar este o măsură primordială pentru a asigura echitate la formarea tarifului de distribuție”, a subliniat Dorin Junghietu.

Declarațiile ministrului vin la o zi după ce directorul ANRE, Alexei Taran, a afirmat că optimizarea celor 12 operatori de distribuție ar reduce cheltuielile administrative și de salarizare, însă impactul asupra tarifului final la gaz va fi unul limitat. Potrivit acestuia, personalul tehnic implicat direct în exploatarea și întreținerea rețelelor va rămâne în sistem, astfel încât componenta de distribuție din tarif nu va putea fi redusă cu mult.