Semnal roșu pentru transport și agricultură! Importurile de remorci au căzut, iar piața s-a „ieftinit”

05 Mart. 2026, 10:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Mart. 2026, 10:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața de tehnică tractată din Republica Moldova remorci și semiremorci a intrat în 2025 într-o fază de corecție: s-au importat mai puține unități, iar valoarea totală a importurilor a scăzut aproape de două ori mai rapid decât volumul fizic. Concluzia aparține economistului Iurie Rija, care a analizat fluxurile de import din 2024–2025.

În 2024, Moldova a importat 2.419 unități de tehnică tractată în valoare de 424,7 milioane lei. În 2025, importurile au coborât la 2.014 unități (–16,7%), iar valoarea totală s-a redus la 301,0 milioane lei (–29,1%).

În același timp, prețul mediu per unitate a scăzut de la 175,6 mii lei la 149,5 mii lei (–14,9%). Mesajul-cheie: în 2025 a fost „mai puțin” și „mai ieftin”.

Economistul explică această dinamică prin presiunea pe bugetele transportatorilor și ale companiilor agricole, saturarea unor nișe după achiziții mai active în 2023–2024, dar și accesul la echipamente mai ieftine din surse mai puțin tradiționale.

Structura importurilor rămâne dominată de tehnica la mâna a doua: 2024: 73,4% second-hand (1.775 unități) și 26,6% nou (644 unități) și 2025: 70,7% second-hand (1.424 unități) și 29,3% nou (590 unități).

Deși ponderea „nou” a crescut ușor, scăderea s-a simțit mai tare la segmentul second-hand: –19,8% la unități, față de –8,4% la tehnica nouă. Interpretarea: cumpărătorii de echipamente noi au un comportament mai „investițional”, mai stabil, nu doar achiziții „din nevoie”.

Imaginea în bani este și mai sugestivă: second-hand: de la 338,6 mil. lei în 2024 la 222,9 mil. lei în 2025 (–34,2%) și nou: de la 86,1 mil. lei la 78,2 mil. lei (–9,2%)

Prețul mediu la second-hand a căzut cu 18% (de la 190,8 mii la 156,5 mii lei), în timp ce la tehnica nouă prețul a rămas aproape neschimbat (–0,9%, până la 132,5 mii lei).

Un detaliu interesant din analiză: tehnica nouă apare, în medie, mai ieftină decât cea second-hand, ceea ce pare paradoxal, dar se explică prin structură – la second-hand intră frecvent semiremorci grele cu valoare reziduală mare, pe când „nou” include multe remorci ușoare, din segment bugetar.

În 2024, importurile au avut două vârfuri: primăvara (aprilie–iunie), cu maxim în mai (352 unități), și toamna (septembrie–octombrie), cu maxim în octombrie (318 unități) – un tipar legat de agricultură și închiderea bugetelor.

În 2025, mai rămâne luna de top (310 unități), dar apare o surpriză majoră: noiembrie 374 unități, cel mai mare nivel din ambii ani. Asta poate indica achiziții amânate, blocaje logistice/vamale sau o livrare mare punctuală.

Pe total 2024–2025, au fost importate 4.433 unități în valoare de 725,7 mil. lei. Structura arată o piață „cu două viteze”: semiremorci: 1.785 unități (40,3%), dar 88,1% din valoare (639,2 mil. lei), preț mediu 358 mii lei și remorci: 2.608 unități (58,7%), dar doar 11,6% din valoare (84,1 mil. lei), preț mediu 32,2 mii lei

Liderii semiremorcilor sunt cele de uz general și basculabile, iar la remorci domină categoric segmentul de uz general o indicație că agricultura și transportul „de zi cu zi” trag piața la volum.

Geografic, Moldova a importat din 29 de țări, dar cu un dezechilibru clar: China: 29,9% din unități, dar doar 1,1% din valoare (preț mediu ~5,8 mii lei) remorci ușoare, buget, Germania: 26,7% din unități, dar 57,2% din valoare (415,2 mil. lei), preț mediu ~350 mii lei semiremorci scumpe, „coloana” valorică a pieței, Polonia: poziție intermediară, cu un raport preț/calitate atractiv

În doi ani, tehnica a fost importată de 847 de companii. Topul după unități e dominat de importatori de marfă ieftină, însă 86,7% din valoare aparține categoriei „alte companii” – ceea ce sugerează că echipamentele scumpe sunt adesea aduse direct de utilizatorii finali (transportatori, agroholdinguri, industrie), nu prin câțiva traderi mari.

Concluzia analizei: în 2025, piața s-a contractat mai ales prin ieftinirea segmentului second-hand, în timp ce segmentul de tehnică nouă a rămas relativ stabil ca preț și mai rezistent ca cerere. Pentru business, asta înseamnă un consum mai prudent și o orientare spre soluții „mai bugetare”, fără ca infrastructura logistică a economiei să-și piardă rolul central.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Mart. 2026, 18:43
 // Categoria: Economie // Autor:  MD Bani
05 Mart. 2026, 18:43 // Economie //  MD Bani

Profesioniștii din Moldova și Ucraina au reușit să deblocheze importul de carne de pui ucraineană și să evite riscurile economice pentru Moldova.

Pe 4 martie a avut loc o întâlnire de lucru între reprezentanții ANSA din Moldova și ai Serviciului de Stat pentru Siguranța Alimentelor din Ucraina, conform rupor.md. Urmare a reuniunii, s-a convenit asupra unui algoritm de reluare a importului de carne de pasăre ucraineană congelată și refrigerată în Moldova.

Acest progres este cu atât mai important dacă ținem cont că, cu doar o zi înainte de întâlnire, situația părea extrem de complicată și conținea riscuri semnificative pentru economia Republicii Moldova.

În negocierile preliminare cu partea ucraineană, autoritățile din Moldova au insistat asupra unor proceduri suplimentare de control al calității cărnii de pui ucrainene. În special, a fost vorba despre un format de verificări la distanță, cu participarea inspectorilor de stat ucraineni. De asemenea, livrările de carne de pasăre refrigerată rămâneau blocate, iar ANSA era dispusă să discute doar despre carne de pasăre congelată.

Ucrainenii au considerat acest cerințe excesive și neconforme cu practica consacrată a OMC, precum și cu normele Uniunii Europene, la care ambele țări aspiră să adere. Kievul a declarat public că este pregătit să acționeze exclusiv în cadrul dreptului internațional și al principiului parității. În paralel, în cabinetul de miniștri al Ucrainei a fost pregătit un proiect de decizie privind posibilitatea introducerii unui embargo asupra produselor vinicole moldovenești în cazul în care restricția nu va fi ridicată.

Acest semnal a fost perceput foarte serios în Moldova. Sectorul vinicol este strategic pentru țară, formând o parte importantă a exporturilor, asigurând locuri de muncă în regiuni și având o sensibilitate socială ridicată. Piața ucraineană rămâne una dintre cele mai importante destinații pentru vinurile moldovenești. Posibilele restricții comerciale ar fi putut duce la pierderi de venituri valutare, excedente de produse pe piața internă și presiuni asupra prețurilor.

Astfel, discuția despre procedurile veterinare risca să se transforme, de fapt, într-un conflict economic mai larg, cu riscul unor restricții reciproce.

Decisiv a fost faptul că părțile au reușit să readucă discuția în plan tehnic. Pe 4 martie, reprezentanții autorităților competente au avut o întâlnire constructivă și au convenit asupra unui algoritm clar de acțiuni.

S-a stabilit că întreprinderile care au dreptul de a exporta în țările UE și care funcționează în sistem de ciclu închis de producție (având propriile abatoare) vor putea relua livrările după efectuarea analizelor de laborator pentru 10 probe de ser sanguin în laboratoare din UE. După confirmarea conformității cu standardele de siguranță, pentru fiecare unitate de producție va fi deschis exportul atât pentru carne de pasăre congelată, cât și refrigerată.

Partea ucraineană a selectat deja un număr reprezentativ de probe și le-a trimis către laboratoarele de referință ale UE. Acest lucru a devenit un semnal important al disponibilității de a acționa transparent și conform regulilor europene.

De fapt, părțile au convenit asupra unui mecanism care:

  • se bazează pe standardele UE, recunoscute de ambele state;
  • elimină componenta politică din procesul de control;
  • oferă predictibilitate mediului de afaceri;
  • menține un nivel ridicat de siguranță sanitară.

De ce a fost important pentru țara noastră

Prevenirea escaladării a avut o importanță directă pentru economia Moldovei. În primul rând, a fost evitat riscul unui război comercial. Chiar și restricțiile pe termen scurt asupra produselor vinicole moldovenești ar fi putut provoca pierderi financiare semnificative pentru producători și pentru bugetul de stat.

În al doilea rând, a fost menținută stabilitatea comerțului bilateral cu Ucraina – unul dintre partenerii regionali-cheie ai Moldovei. În contextul unei situații geopolitice complicate, predictibilitatea relațiilor comerciale este critică pentru mediul de afaceri.

În al treilea rând, Moldova și-a confirmat reputația de țară capabilă să rezolve problemele controversate prin dialog profesional, și nu prin conflicte de lungă durată. Pentru investitori și partenerii internaționali, acest lucru este important.

Un factor-cheie a fost faptul că profesioniștii de pe ambele părți au reușit să separe problemele tehnice de retorica politică. Mulțumirile reciproce pentru cooperare, exprimate după întâlnire, indică revenirea la un format constructiv, deoarece intervențiile politicienilor moldoveni au făcut doar rău. Ei ar fi trebuit de la bun început să se abțină de la asemenea implicații și să nu împiedice specialiștii să-și facă treaba.

Povestea cu carnea de pui ucraineană a demonstrat cât de fin poate fi echilibrul dintre cerințele sanitare și interesele economice. Ea a arătat, de asemenea, că un dialog constructiv la timp poate preveni o reacție în lanț a restricțiilor, care ar fi putut lovi dur sectoare întregi ale economiei țării noastre.

Moldova a reușit să păstreze stabilitatea sectorului vinicol și să susțină dinamica pozitivă a comerțului bilateral. Astfel părțile au demonstrat că, chiar și în condiții dificile, este posibil un compromis rațional. Tocmai profesionalismul și disponibilitatea de a asculta argumentele partenerului au permis transformarea unei potențiale crize comerciale într-un cadru de cooperare pragmatică — fără pierderi pentru stabilitatea economică a Moldovei și fără subminarea încrederii dintre două state vecine.