Criza energetică scapă de sub control: AIE avertizează că deficitul de petrol se va dubla în aprilie

Criza energetică globală provocată de conflictul dintre SUA și Iran riscă să se agraveze semnificativ în luna aprilie, avertizează directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol. Potrivit acestuia, pierderile de petrol și gaze vor fi mult mai mari decât în martie și ar putea avea efecte serioase asupra economiei mondiale.

Birol a declarat, într-un podcast, că situația actuală reprezintă cea mai gravă criză energetică din istorie. Dacă în martie au mai ajuns la destinație unele transporturi contractate înainte de izbucnirea războiului, în aprilie livrările vor scădea drastic. „Pierderile de petrol din aprilie vor fi de două ori mai mari decât în martie”, a spus el, adăugând că lipsa gazelor naturale lichefiate va accentua și mai mult deficitul.

Potrivit șefului IEA, aproximativ 12 milioane de barili de petrol pe zi au dispărut deja de pe piață, un nivel care depășește cumulat crizele petroliere din anii 1973 și 1979, când pierderile erau de circa 5 milioane de barili pe zi fiecare. În plus, blocarea Strâmtorii Hormuz, o rută esențială pentru transportul energetic, și atacurile asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu au afectat inclusiv livrările de gaze, produse petrochimice și îngrășăminte.

Efectele economice sunt deja vizibile și ar putea deveni mai severe în perioada următoare. Birol avertizează că scumpirile la energie vor alimenta inflația și vor încetini creșterea economică, în special în economiile emergente. În unele țări ar putea apărea chiar raționalizarea consumului de energie. Cele mai afectate sunt, deocamdată, statele din Asia, însă criza ar urma să ajungă în Europa în aprilie sau începutul lunii mai, în special din cauza deficitului de motorină și combustibil pentru aviație.

În acest context, IEA analizează posibilitatea eliberării unor noi cantități din rezervele strategice de petrol, după ce statele membre au decis deja scoaterea pe piață a unui volum record de 400 de milioane de barili. Totuși, Birol subliniază că această măsură poate doar să atenueze impactul, nu să rezolve problema.

„Soluția reală este redeschiderea Strâmtorii Hormuz”, a punctat el.

Între timp, prețurile petrolului au crescut puternic după declanșarea conflictului, înregistrând în martie cea mai mare creștere lunară din ultimele decenii. Criza actuală depășește ca amploare nu doar șocurile petroliere din anii ’70, ci și perturbările pieței gazelor din 2022, generate de invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce indică riscul unei perturbări majore a lanțurilor globale de aprovizionare.

#deficit de petrol #aie #aprilie #criza energetica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldova cumpără tot mai mult îngrășăminte ieftine, dar dependența de un singur furnizor crește. Analizele economistului Iurie Rija arată schimbări pe piața fertilizanților în 2026.

Astfel, unele produse s-au ieftinit în pofida scumpirilor internaționale, iar harta furnizorilor a fost redesenată aproape complet.

Una dintre cele mai interesante evoluții este la îngrășămintele complexe NPK. În primele 4,5 luni ale anului, Republica Moldova a importat 22.623 tone, echivalentul a 90% din întreg volumul adus în tot anul 2025. Totuși, prețul mediu a scăzut cu 6%, până la 12,47 lei/kg, în timp ce alte îngrășăminte azotate s-au scumpit.

Datele arată că 61% din toate importurile de NPK au fost concentrate într-o singură lună – aprilie 2026 –, când importatorii au cumpărat și la cel mai bun preț al sezonului.

În același timp, dependența de Rusia a atins un nivel record. Aproape 92% din NPK-ul importat a venit din Federația Rusă, iar diferențele de preț sunt mari. Produsul rusesc a costat 11,06 lei/kg, în timp ce cel din România a ajuns la 21,03 lei/kg, iar unele produse vest-europene au fost de până la șase ori mai scumpe.

O schimbare apare și la sulfatul de amoniu. Dacă în anii precedenți Rusia domina piața moldovenească, în 2026 a dispărut complet din statistici. În locul acesteia, aproape întreaga aprovizionare a fost realizată prin România, însă produsul provine în realitate din China. Potrivit datelor, 99,1% din sulfatul de amoniu importat în primele luni ale anului a avut origine chineză.

Economistul explică faptul că noua filieră logistică – China–România–Republica Moldova – a permis importatorilor să obțină unul dintre cele mai mici prețuri din ultimii ani: 5,91 lei/kg.

La amofos și sulfoamofos, prețurile au rămas practic neschimbate, însă piața și-a schimbat liderii. România și-a redus livrările cu aproape două treimi, Rusia a revenit pe primul loc, iar Serbia a intrat puternic în joc, oferind cel mai ieftin produs dintre sursele importante de aprovizionare.