Gavriliță rupte tăcerea după ce a fost scos din Guvern: Nu am venit pentru popularitate

Fostul ministru al Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că a acceptat funcția într-un moment dificil pentru Republica Moldova, fiind conștient că reformele promovate nu vor fi populare, dar considerând că acestea erau necesare pentru viitorul țării.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Gavriliță afirmă că mandatul de ministru s-a dovedit a fi mult mai complex decât deciziile economice și negocierile cu FMI, descriind funcția drept „un rol profund politic”, exercitat într-un mediu „foarte complex și chiar ostil”.

Fostul ministru admite că a comis și greșeli personale, însă spune că a avut și „marele nenoroc” de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă extrem de complicată pentru actuala guvernare.

Un capitol aparte din mesajul său este dedicat spațiului informațional din Republica Moldova, pe care îl consideră vulnerabil. Gavriliță afirmă că, în pofida întâlnirilor cu jurnaliști și a numeroaselor apariții televizate în care a încercat să explice reformele, s-a confruntat cu dezinformări și falsuri promovate inclusiv de persoane care se prezintă drept jurnaliști sau experți.

„M-a întristat să aud cum oameni care se pretind jurnaliști distribuie falsuri (…) M-a întristat și că trebuia să explic rudelor că, de fapt, nu m-am bătut cu Igor Boțan la emisiune la Anatolie Golea, căci acesta era unul dintre fake-urile cele mai populare pe online-ul moldav în acea perioadă”, a scris fostul ministru.

În opinia sa, războiul informațional nu poate fi rezolvat pe termen scurt, iar fiecare cetățean trebuie să decidă cât de mult se expune la dezinformare. Totodată, el consideră că timpul petrecut pe rețelele sociale în detrimentul activităților productive afectează inclusiv dezvoltarea economică și eficiența sectorului public.

La finalul mesajului, Andrian Gavriliță afirmă că își va continua implicarea în sprijinul Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa în viitor.

„Jurământul pe care l-am depus față de Republica Moldova rămâne valabil și voi continua să-mi ajut țara, indiferent de rolul în care mă voi regăsi”, a declarat fostul ministru, exprimându-și totodată încrederea că economia trebuie transformată dintr-una bazată pe consum într-una orientată spre investiții și urând succes noii echipe guvernamentale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.